Rezultatele cercetării naționale „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale” arată un dezechilibru între dotările tehnice și pregătirea practică a elevilor. Deși 79% dintre respondenți observă prezența unor echipamente noi în școli, doar 18% afirmă că au beneficiat de activități menite să le dezvolte competențele digitale. Această situație indică faptul că modernizarea infrastructurii nu se traduce automat într-un proces de învățare tehnologică eficientă pentru elevi.
În rândul tinerilor, nevoile legate de tranziția către viața adultă sunt foarte clare și diverse. Aproximativ 43% dintre copii și tineri susțin că au nevoie de competențe pentru viața de zi cu zi, incluzând gestionarea banilor și procesul de luare a deciziilor. Totodată, 39% solicită sprijin financiar, 31% indică necesitatea consilierii și orientării în carieră, iar 29% își doresc acces la stagii, voluntariat sau internshipuri pentru a câștiga experiență directă.
Liceenii pun un accent deosebit pe necesitatea de a dobândi abilități aplicabile în realitate. Jumătate dintre acești elevi declară că au nevoie de dezvoltarea unor competențe practice, în timp ce 36% solicită experiențe directe, precum stagii de practică sau voluntariat. Evaluările lor pentru activitățile care întăresc încrederea în sine sunt de 7,76 din 10, însă perspectivele de angajare și clarificarea planului de viață primesc scoruri mai mici, de 6,9 din 10.
Investițiile în educație trebuie să treacă de la simpla dotare a școlilor la impactul real asupra dezvoltării copilului. Mihaela Nabăr, Director Executiv World Vision România, subliniază că este esențial să verificăm dacă elevii dobândesc competențe practice, digitale și capacitatea de a lua decizii. Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, menționează că, în contextul schimbărilor aduse de Inteligența Artificială, sistemul trebuie adaptat prin metode de predare care să pună accent pe gândirea critică și creativitate.
Intervențiile de tip „soft”, precum activitățile de sprijin, sunt foarte apreciate de către beneficiari. Activitățile remediale primesc o notă de 9,3 din 10, programul „Școală după școală” obține 9,2, iar educația pentru viață este evaluată cu 9,1. Deși dotările fizice, precum reparațiile sau laboratoarele, sunt vizibile pentru mulți, rezultatele arată că utilitatea programelor de sprijin individual și consilierea sunt factori critici pentru succesul educațional al elevilor.
Traseul educațional din România prezintă o scădere semnificativă a numărului de elevi pe măsură ce aceștia avansează în sistem. Din 100 de copii care încep clasa pregătitoare, 90 termină clasa a VIII-a, însă doar 48 reușesc să finalizeze liceul cu Bacalaureat. La nivel superior, 35 de elevi se înscriu la facultate, 25 obțin o diplomă universitară, iar doar 21 reușesc să se angajeze în primii unu-doi ani după absolvirea studiilor.