Consiliul Național al Elevilor a solicitat oficial parlamentarilor să respingă proiectul de lege care vizează introducerea uniformei școlare obligatorii în învățământul preuniversitar. Organizația a transmis că această măsură nu răspunde problemelor prioritare din sistemul de educație și solicită ca efortul legislativ să fie direcționat către siguranța, echitatea și accesibilitatea școlilor. Proiectul a fost deja adoptat de Senat și urmează să fie trimis către Camera Deputaților, care este camera decizională pentru acest act normativ.
Procesul legislativ a fost marcat de o votare la Senat în care proiectul a fost aprobat cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Consiliul Național al Elevilor susține că reprezentanții elevilor au fost ignorați în acest proces și nu au fost invitați la dezbaterile oficiale. Această lipsă de consultare este punctul central al nemulțumirii, reprezentanții organizației afirmând că, deși s-au opus public inițiativei încă de la depunere, nu au fost implicați în discuții.
În ceea ce privește impactul social, Consiliul Național al Elevilor consideră că impunerea uniformei nu va rezolva inechitățile dintre elevi sau fenomenul de bullying. Reprezentanții au declarat că „inechitatea nu dispare sub o vestă” și că „bullying-ul nu se oprește dacă purtăm aceeași cămașă”. Organizația subliniază că apartenența socială nu poate fi rezolvată prin modificarea codului vestimentar, menționând că „apartenența nu se coase pe rever”.
Pentru a transmite mesajul lor de opoziție, Consiliul Național al Elevilor a organizat un protest prin care îi îndeamnă pe elevii din întreaga țară să poarte haine negre la școală. Acțiunea este una voluntară, elevii fiind încurajați să utilizeze haine pe care le dețin deja, fără a întrerupe desfășurarea cursurilor. Protestul vizează atât refuzul uniformei, cât și nemulțumirea față de modul în care au fost luate deciziile fără dialog cu elevii.
Reprezentanții organizației au subliniat diferența dintre un gest de solidaritate și o impunere forțată. „Una e să transmitem un mesaj împreună, de bunăvoie, și alta e să ni se impună cum să ne îmbrăcăm”, au declarat aceștia. Această poziție reflectă dorința elevilor de a avea un rol activ în deciziile care le afectează direct viața cotidiană în cadrul instituțiilor de învățământ din România.
Discuțiile privind reforma sistemului de învățământ din România vin într-un context în care succesul academic este adesea considerat dependent de resursele financiare ale părinților. Problemele structurale ale educației rămân în prim-plan, în timp ce deciziile legislative care vizează aspecte de formă, precum uniformizarea vestimentară, sunt privite de anumite grupuri de interes ca fiind ineficiente în combaterea problemelor reale din școli.