Sistemul educațional trebuie să treacă de la evaluarea bazată pe note și memorare la dezvoltarea unor abilități fundamentale pentru viață. Alina Gânj, fondatoare English Kids Academy, subliniază că capacitatea de a gândi critic și de a gestiona emoțiile este mult mai valoroasă pe termen lung decât reținerea unor formule matematice sau definiții. Această schimbare de paradigmă este esențială pentru ca elevii să fie pregătiți pentru o piață a muncii aflată în continuă transformare tehnologică.
Alina Gânj argumentează că informația se pierde rapid dacă nu este utilizată activ, în timp ce modul de gândire rămâne. Elevii care învață să analizeze problemele din perspective diferite și să argumenteze vor fi mai adaptați oricărui domeniu profesional. În schimb, copiii obișnuiți doar cu memorarea pentru examene riscă să devină dependenți de instrucțiuni externe. Scopul școlii ar trebui să fie învățarea tehnicilor de procesare a informației, nu doar acumularea de date.
Starea emoțională joacă un rol crucial în procesul de învățare, deoarece atenția și memoria sunt filtrate prin emoții. Un copil copleșit sau speriat nu poate procesa informații complexe, deoarece creierul său este ocupat cu gestionarea stresului. Alina Gânj menționează că la English Kids Academy se utilizează metoda RULER, dezvoltată la Yale Center for Emotional Intelligence, pentru a ajuta copiii să recunoască și să gestioneze propriile emoții, transformând frustrarea într-o situație care poate fi rezolvată.
Dezvoltarea autonomiei este un alt pilon esențial, începând cu decizii mici adaptate vârstei, precum organizarea ghiozdanului sau planificarea programului de învățare. Părinții trebuie să evite intervenția excesivă care îi scute pe copii de eșecuri mici, deoarece acest lucru îi lasă nepregătiți pentru provocările mari de la maturitate. În loc de întrebări care închid dialogul, precum „ce notă ai luat?”, adulții ar trebui să folosească întrebări care deschid gândirea, cum ar fi „ce te-a surprins azi?”.
Tehnologia și inteligența artificială pot fi instrumente de învățare extraordinare, dar pot deveni și scurtături periculoase dacă sunt folosite doar pentru a copia răspunsuri. Alina Gânj explică faptul că AI-ul funcționează ca un tutore pentru elevul care știe să pună întrebări corecte, însă amplifică dependența celor care nu gândesc. Gândirea critică devine astfel o abilitate de supraviețuire într-o lume saturată de conținut generat automat, obligând tinerii să verifice constant sursele de informație.
Schimbarea sistemului de învățământ românesc ar trebui să înceapă prin formarea profesorilor, nu prin modificarea programelor școlare. Alina Gânj susține că o programă nouă va produce aceleași rezultate dacă metodele de predare rămân identice. Profesorii au nevoie de instrumente pentru a lucra cu emoțiile elevilor și pentru a le preda modul de funcționare a propriei minți. Abilitățile precum reziliența și învățarea continuă sunt acum prioritare pentru angajatori, conform raportelor World Economic Forum.