Sistemul de învățământ din Franța este marcat de proteste intense de la data de 18 septembrie 2026, în ciuda bugetelor uriașe. Guvernul francez a alocat anul trecut suma de 199,2 miliarde de euro pentru educație, ceea ce reprezintă o creștere de 2,4 miliarde de euro față de anul 2024. Această investiție masivă este însă în contrast puternic cu realitățile din școlile românești, unde infrastructura rămâne deficitară în multe zone rurale.
În România, Guvernul Bolojan a alocat anul trecut 61,5 miliarde de lei, echivalentul a 12,4 miliarde de euro, pentru sectorul educației. Această sumă reprezintă doar 3,23% din PIB, ceea ce înseamnă că țara cheltuie de 16 ori mai puțin decât Franța. În timp ce în sate din România lipsesc utilitățile de bază precum apa curentă sau electricitatea, Franța investește sume care ar trebui să asigure standarde înalte.
Protestele din liceele franceze vizează condițiile de studiu, clasele supraaglomerate și lipsa personalului didactic. Elevii se plâng de clădirile degradate, de temperaturile de 40 de grade Celsius din timpul verii și de sistemul online Parcoursup pentru admiterea la universitate. În medie, fiecare clasă din Franța cuprinde între 32 și 35 de elevi, iar manifestările au inclus blocaje, ocupări de sedii și acte de vandalism.
Tensiunile sociale din Franța au dus la intervenții masive ale forțelor de ordine, Ministerul de Interne raportând 1.949 de arestări la 1 octombrie. Conform Ministerului Justiției, 1.793 de persoane au fost plasate în custodie, dintre care 90% sunt minori. Protestele s-au extins și la sectorul public, când profesorii s-au alăturat grevei naționale din cauza înghețării salariilor, sub presiunea creșterii datoriei naționale.
Performanța educațională din România este sub presiune, raportul PISA din 2025 indicând faptul că 48% dintre elevii români au dificultăți în a înțelege un text. Această situație este însoțită de o programă școlară considerată prea încărcată în raport cu rezultatele obținute la nivel internațional. În comparație cu Franța, care alocă 5,1% din PIB pentru educație, România rămâne la un nivel de investiție mult mai scăzut.
Analiza bugetară evidențiază și alte diferențe între cele două state în ceea ce privește prioritățile de cheltuieli. În 2026, Franța a investit 11,9% din PIB în sănătate, în timp ce România a alocat doar 5,8% din PIB acestui sector. La capitolul apărare, România a cheltuit 2,3% din PIB, depășind ușor Franța, care a alocat 2,1% din PIB pentru acest domeniu.