Sistemul educațional din Grecia se confruntă cu o scădere masivă a numărului de elevi, ceea ce a dus la închiderea a 75 de școli pentru anul școlar 2026-2027. Această decizie include 43 de grădinițe și 32 de școli primare, în timp ce pentru alte peste 400 de unități cursurile au fost suspendate sau suspendarea a fost prelungită. Fenomenul este vizibil în special în comunitățile izolate, unde numărul de copii este insuficient pentru menținerea activității educaționale.
Pe insula Kalamos, situația este extremă, școala primară având doar doi elevi care urmează să plece pe continent pentru gimnaziu. În urmă cu un deceniu, pe această insulă cu aproximativ 80 de locuitori permanenți, existau în jur de 40 de copii în școli și în serviciile de îngrijire. Profesoara Chryssa Ntalaka, singurul cadru didactic de la această unitate, a menționat că, deși există profesori care ar dori să vină, nu mai există copii de învățat.
În România, deși nu s-a ajuns la nivelul de închideri din Grecia, presiunea demografică este evidentă prin scăderea numărului de copii. Datele Institutului Național de Statistică arată că la 1 ianuarie 2026 existau aproximativ 3,67 milioane de persoane sub 18 ani, adică cu aproape 887.000 mai puține față de anul 2006. Această evoluție este cauzată de reducerea natalității și de migrația internațională, factori care reduc treptat baza de elevi a rețelei de educație.
Un indicator alarmant în România este numărul record negativ de nașteri înregistrat în 2025, când au fost doar aproximativ 145.700 de născuți-vii. Ministerul Educației a început deja procese de reorganizare, identificând în anul școlar 2025-2026 aproximativ 850 de unități care nu îndeplineau pragul minim de elevi. Din acest număr, 507 unități au devenit structuri arondate altor școli, reprezentând circa 8,1% din totalul unităților cu personalitate juridică.
Evoluția demografică este marcată și de scăderea ratei de fertilitate, care în 2025 a fost de 6,7 născuți-vii la 1.000 de locuitori, față de 9,4 în urmă cu zece ani. Deși rata de fertilitate din România de 1,39 copii pentru fiecare femeie este peste media Uniunii Europene, aceasta rămâne mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru înlocuirea generațiilor. Această tendică de scădere a numărului de copii va continua să influențeze structura și dimensiunea rețelei școlare naționale.
La nivel european, tendința de scădere a natalității este generalizată, rata totală de fertilitate în Uniunea Europeană coborând la 1,34 copii pentru fiecare femeie. În 2024, în Uniunea Europeană s-au născut aproximativ 3,55 milioane de copii, o scădere de 3,3% față de anul precedent. Această realitate demografică pune presiune pe toate statele membre, forțând guvernele să gestioneze rețelele de educație în contextul unei populații în continuă scădere.