Sistemul de învățământ din România este marcat de disparități semnificative între zonele rurale și cele urbane, afectând direct șansele de integrare a tinerilor. Această problemă nu se limitează doar la distanța geografică, ci include accesul la educație timpurie, rezultatele școlare și riscul crescut de abandon școlar. În special, mediul de proveniență și nivelul de venituri al părinților influențează capacitatea unui copil de a obține o profesie și o viață independentă.
Datele furnizate de OECD evidențiază două realități educaționale distincte în țară. În mediul rural, 28% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit școala înainte de finalizarea învățământului secundar superior, în timp ce în orașe acest procent este de doar 3%. De asemenea, doar 61% dintre elevii din zonele rurale reușesc să absolve învățământul secundar superior, o cifră mult mai mică față de 90% dintre elevii din mediul urban.
Disparitățile încep încă de la vârste foarte fragede, afectând dezvoltarea ulterioară a copiilor. În anul 2022, doar 19% dintre copiii români de doi ani participau la educație timpurie, o valoare mult sub media europeană de 42%. La vârsta de 15 ani, situația competențelor este critică, deoarece aproape jumătate dintre elevii din România nu ating nivelul minim de competență necesar la disciplina matematică, ceea ce limitează oportunitățile lor de viitor.
Performanța la matematică reflectă direct impactul mediului de creștere asupra elevilor. Diferența de punctaj PISA între elevii din școlile rurale și cei din cele urbane este de 119 puncte înainte de orice ajustare. Totuși, datele OECD arată că, după efectuarea ajustării în funcție de statutul socioeconomic, această diferență de performanță nu mai este semnificativă statistic, demonstrând că factorul economic este cel care determină succesul școlar.
Pentru a preveni abandonul școlar, sunt discutate soluții care să intervină înainte ca sărăcia să devină un destin inevitabil. Mădălina Dobrovolschi analizează împreună cu Diana Certan, director executiv al Organizației Umanitare CONCORDIA România, și cu Simona David-Crisbășanu, președinta Federației Coaliția pentru Educație, importanța unor măsuri precum masa caldă, transportul, educația remedială sau consilierea. Scopul este ca viitorul unui copil să nu mai fie dictat de codul poștal sau de veniturile familiei.
Evoluția sistemului de învățământ din România este monitorizată constant prin indicatori de performanță și rate de abandon. În cadrul cadrului educațional național, deciziile privind resursele alocate și programele de sprijin pentru familiile defavorizate sunt esențiale pentru reducerea decalajelor dintre mediul rural și cel urban. Aceste intervenții vizează asigurarea unui nivel minim de competențe pentru toți elevii, indiferent de contextul social de origine.