Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a propus o schimbare radicală în procesul de selecție a directorilor de școli, în urma rezultatelor nesatisfăcătoare ale testului de logică. Aproximativ 30% dintre candidați nu au reușit să obțină nota minimă de trecere, ceea ce a declanșat o dezbatere privind competențele de management. Daniel Funeriu susține că actuala procedură este profund greșită și este rezultatul unor ani de neglijență în sistemul de învățământ românesc.
Daniel Funeriu a semnalat că numărul candidaților este în prezent mai mic decât numărul posturilor disponibile, ceea ce poate crea o clasă de directori numiți direct, față de cei care câștigă prin concurs. El propune un sistem nou structurat în trei etape clare: preselecția, formarea profesională și un concurs final. Această abordare vizează transformarea procesului dintr-un filtru punitiv într-o oportunitate formativă, menită să construiască un corp profesional de elită în managementul școlar.
Prima etapă a propunerii presupune ca fiecare inspectorat școlar județean să creeze o listă de candidați reprezentând de aproximativ trei ori necesarul de directori. Acest lucru ar genera un bazin național de circa 30.000 de persoane preselecționate. Daniel Funeriu menționează că inspectorii ar trebui să identifice candidații, oferind posibilitatea și cadrelor didactice tinere de a aplica, punând accent pe calitățile de lider, dinamism și autoritate profesională, indiferent de toate gradele didactice deținute.
În a doua etapă, cele 30.000 de persoane ar urma să urmeze un program de formare profesională în management școlar, cu o durată de două luni. Acest curs ar fi finanțat din fonduri europene și ar reprezenta o etapă esențială de pregătire. Ulterior, candidații ar susține un concurs centralizat pentru intrarea într-un corp de aproximativ 20.000 de experți la nivel național. Examenul ar include probe de cunoștințe generale și probe specifice pentru mediul urban sau cel rural.
Daniel Funeriu a respins criticile privind dificultatea testului de logică, afirmând că subiectele au implicat doar aritmetică de clasa a IV-a și nu matematică avansată. El a susținut că timpul de 30 de minute acordat a fost suficient și a criticat faptul că directori din licee considerate performante au eșuat la această probă. Fostul ministru a concluzionat că realitatea este îngrijorătoare atunci când persoanele care nu trec astfel de examene au puterea de a alege profesorii.
La nivel național, din cei 6.841 de candidați validați pentru funcțiile de director, 4.615 au reușit să promoveze prima probă de competențe, obținând cel puțin nota 6,00. Această probă a avut caracter eliminatoriu, rezultând o rată de promovare de 69,05% și o medie a notelor de 6,45. În București, aproximativ două treimi dintre candidați au reușit să treacă de această etapă de evaluare a abilităților de bază.