Sistemul de învățământ din România se confruntă cu o problemă critică de personal calificat, în special la disciplinele de profil științific. Datele recente indică faptul că la materii precum Matematică, Fizică și Chimie este din ce în ce mai dificilă asigurarea catedrelor prin concursuri de titularizare. Această situație este agravată de faptul că mulți profesori actuali se apropie de vârsta pensionării, lăsând locuri vacante care nu sunt ocupate de tineri absolvenți.
Conform statisticilor Eurostat, structura personalului didactic din Uniunea Europeană este marcată de o îmbătrânire semnificativă. În anul 2024, aproximativ 40,4% dintre profesorii din învățământul primar și secundar aveau cel puțin 50 de ani. În contrast, doar 8% dintre aceștia aveau sub 30 de ani. În cadrul acestui grup de profesori europeni, femeile reprezintă majoritatea, cu o pondere de 72,9%, în timp ce numărul total de profesori a ajuns la 5,3 milioane.
Situația din România este evidențiată și de studiul OECD TALIS 2024, care relevă o vârstă medie de 45 de ani pentru profesorii din învățământul secundar inferior. În țară, 32% dintre profesorii de gimnaziu au peste 50 de ani, în timp ce doar 10% sunt sub 30 de ani. Această pondere a cadrelor didactice vârstnice a crescut cu 6 puncte procentuale față de datele din anul 2018, semnalând o tendință de îmbătrânire constantă.
Inspectorul școlar pentru Resurse Umane din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Olt, Cristian Miu, avertizează că lipsa de absolvenți va duce la o dispariție masivă de cadre în zona de științe până în anul 2032. În prezent, soluția de moment pentru a ocupa orele rămase libere este apelarea la profesori pensionari sau la plata cu ora. Totuși, găsirea unor persoane care să accepte aceste condiții rămâne o provocare majoră pentru inspectoratele județene.
Problema nu este limitată doar la aspectul financiar, ci include și condițiile de muncă și prestigiul profesiei. Adrian Voica, liderul Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Muntenia, susține că orice reformă trebuie să fie făcută împreună cu profesorii și să includă studii de impact pe termen lung. El subliniază necesitatea unor politici bazate pe stabilitate legislativă și investiții pentru a atrage și a păstra profesori competenți în sistemul de educație.
Evoluția demografică a forței de muncă în Europa indică o schimbare structurală în majoritatea sectoarelor de activitate. Îmbătrânirea populației și scăderea numărului de tineri care intră pe piața muncii afectează nu doar sectorul educației, ci și capacitatea de regenerare a întregului sistem social și economic european, impunând necesitatea unor strategii de retenție a talentelor.