Concursul de directori pentru învățământul preuniversitar din sesiunea 2026 este subiectul unor critici severe, fiind acuzat că evaluează capacitatea de memorare a legislației în detrimentul competențelor manageriale reale. Analiza indică faptul că probele de management și legislație sunt construite exclusiv pe baza reproducerii textelor din bibliografie. Această abordare nu permite candidaților să demonstreze dacă pot exercita responsabil funcția de director în situații concrete de lucru.
Problema centrală identificată constă în modul de operaționalizare a bibliografiei în cadrul sarcinilor de evaluare. Chiar dacă un candidat poate cunoaște la perfecție un articol de lege, acesta poate lua decizii manageriale greșite în practică. În prezent, subiectele măsoară doar capacitatea de a recunoaște informații memorate, ignorând abilitatea de a identifica norma relevantă, de a o interpreta corect și de a evalua consecințele deciziilor într-o școală.
Pentru a demonstra cât de ușor poate fi transformată această probă, a fost utilizat ChatGPT pentru a rescrie subiectele oficiale. Exercițiul a vizat transformarea celor 20 de grile într-un set de situații-problemă autentice, din viața școlii. În loc de întrebări despre reguli, noile propuneri solicită alegerea unei decizii manageriale dintr-un set de variante, evaluând astfel capacitatea de leadership și aplicarea responsabilă a normelor juridice.
Propunerea de reproiectare se bazează pe principii de învățare situațională și evaluare autentică. Obiectivul nu este de a verifica dacă viitorul director poate reproduce textul legii, ci dacă poate conduce corect instituția folosind acele reguli. Fiecare problemă reproiectată include o justificare pedagogică și o lecție de leadership, transformând cadrul teoretic într-un instrument de investigare și decizie, nu într-un simplu conținut de memorat.
Noua abordare propusă ar putea include scenarii despre gestionarea conflictelor între valori, precum echitatea versus excelența, sau despre modul de gestionare a resurselor financiare. De asemenea, subiectele ar putea testa reacția în fața crizelor, cum ar fi suspendarea cursurilor din motive de siguranță. Astfel, evaluarea s-ar muta de la simpla recunoaștere a unei norme la aplicarea ei într-un context de management de criză sau de guvernanță.
În contextul actual, raportul World Justice Project din 2026 semnalează o degradare accentuată a statului de drept în România. Această evoluție subliniază importanța unei evaluări riguroase și a unei înțelegeri profunde a legalității în cadrul instituțiilor publice, inclusiv în sistemul de învățământ, unde deciziile manageriale trebuie să fie întotdeauna conforme cu normele juridice în vigoare.