Profesorul universitar dr. Liviu Papadima, de la Universitatea din București, a criticat dur starea actuală a sistemului de învățământ din România. În cadrul emisiunii DC EDU, difuzată pe DCNews TV, acesta a descris mediul educațional ca fiind haotic și dezorganizat. Specialistul a subliniat că o reformă reală nu poate fi doar o modificare de natură administrativă, ci trebuie să reprezinte, în primul rând, o schimbare profundă a întregului sistem de valori din școli.
Unul dintre principalele puncte de critică ridicate de Liviu Papadima vizează discrepanța dintre programa școlară și cerințele examenului de Bacalaureat. El a punctat faptul că profesorii predau conform unei programe legale pe parcursul liceului, însă elevii din clasa a XII-a se trezesc cu o altă programă impusă brusc pentru examen. Această practică este considerată de specialist o aberație totală, care anulează efortul depus de elevi în anii precedenți.
Liviu Papadima a declarat că această situație transmite elevilor un mesaj eronat, prioritizând promovabilitatea artificială în detrimentul educației reale. Conform acestuia, după ce elevii sunt învățați timp de trei ani că anumite subiecte sunt esențiale, în clasa a XII-a se trece la o programă minimală pentru a asigura trecerea lor la examen. Specialistul a menționat că un astfel de model de predare nu există nicăieri în lume.
În același context, Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai și fost ministru al Educației și Cercetării, a comentat și el despre reformele necesare. Acesta a susținut că reformele propuse în perioada mandatului său, bazate pe diagnosticul QX, sunt respectate până în prezent. Daniel David a menționat că școlile au adoptat paradigma QX, incluzând și învățământul tehnologic și cel dual, însă a exprimat temeri privind eventualele noi direcții ale Ministerului Educației.
Daniel David a avertizat că anumite reacții ale Ministerului Educației, apărute după rezultatele PISA 2025, ar putea reprezenta un pas înapoi. Acesta s-a referit la căutarea unor noi mecanisme de evaluare, în loc de respectarea celor deja reglementate, precum cele 25% din timpul dedicat fiecărei discipline sau evaluările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Rectorul speră ca aceste încercări de schimbare să fie doar o scăpare temporară.
Discuțiile privind reforma educației apar într-un context în care sistemul de evaluare național este constant monitorizat prin indicatori internaționali. Rezultatele testărilor precum PISA sunt utilizate pentru a diagnostica nivelul de competență al elevilor români față de standardele europene. Aceste date oficiale servesc drept bază pentru deciziile politice și administrative luate de autoritățile de reglementare din domeniul învățământului.