Consiliul Național al Elevilor a emis un semnal de alarmă privind starea sistemului de învățământ din România, subliniind necesitatea ca finanțarea educației să devină o prioritate la nivel național. Organizația susține că resursele alocate domeniului sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile reale ale elevilor. Această solicitare vine într-un context marcat de o evaluare a celor peste 35 de ani de reforme implementate în învățământul românesc, care au evidențiat deficiențe structurale grave.
Unul dintre punctele critice identificate de Consiliul Național al Elevilor este accesul limitat la consilierea psihopedagogică. Deși norma actuală prevede un maximum de 500 de elevi pentru un singur profesor consilier, datele pentru anul școlar 2025-2026 indică o situație mult mai precară. Media reală a raportului este de aproximativ 750 de elevi pentru fiecare consilier, ceea ce impune suplimentarea posturilor și extinderea serviciilor în mediul rural. De asemenea, se solicită posibilitatea ca minorii de peste 16 ani să acceseze consilierea psihologică fără acordul prealabil al părinților.
Pentru a combate abandonul școlar, reprezentanții elevilor propun extinderea programului „Masă sănătoasă” către toate școlile care prezintă un risc educațional ridicat. Deși acest program a reușit deja să reducă numărul de elevi care părăsesc școala, este necesară o creștere semnificativă a investițiilor în acest tip de inițiativă. În paralel, Consiliul Național al Elevilor solicită menținerea mecanismului de avertizare timpurie în educație, un instrument esențial pentru identificarea cazurilor de risc înainte ca abandonul să devină iremediabil.
Problema deficitului de cadre didactice rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea sistemului de învățământ. Consiliul Național al Elevilor cere decidenților să ia măsuri concrete pentru ocuparea posturilor vacante, în special la disciplinele de profil științific, precum matematică, fizică, biologie și chimie. Pe lângă necesitatea de a aduce mai mulți profesori în școli, organizația solicită și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul existent, punând accent pe reducerea sarcinilor administrative care consumă timpul dedicat predării.
Situația educației în România este marcată de cifre îngrijorătoare în comparație cu restul continentului european. Anul trecut, România a înregistrat o rată de părăsire timpurie a educației de 15,5%, un nivel care este considerat cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană. Această statistică subliniază dificultatea de a menține elevii în sistem și necesitatea unor intervenții structurale care să nu rămână doar proiecte teoretice, ci să fie susținute de bugete reale și implementări eficiente pe teren.
Sistemul de învățământ din România funcționează într-un cadru normativ și financiar care necesită ajustări constante pentru a se alinia standardelor europene. În contextul în care Uniunea Europeană discută continuu despre reforme și noi reguli de integrare, capacitatea de a investi în capitalul uman rămâne un indicator de stabilitate socială. Absența unor investiții masive în infrastructură și în personalul didactic poate accentua decalajul dintre performanța elevilor români și cea a colegilor din alte state membre.