Consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare, Sorin Costreie, a subliniat necesitatea de a investiga situația tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează nicio formă de educație. Acesta consideră că mulți dintre acești tineri, care fac parte din categoria NEET, sunt de fapt implicați în diverse activități economice fără forme legale. Sorin Costreie a oferit aceste observații marți, în cadrul evenimentului de prezentare a raportului OCDE Education at a Glance 2026 - EaG 2026.
Analizând profilul acestor persoane, Sorin Costreie a explicat că, deși indicatorii arată o mică scădere, proporția rămâne enorm de mare. El a menționat că tinerii care nu sunt în școală și nu au locuri de muncă legale sunt, cel mai probabil, prinși în activități pe piața neagră. Din acest motiv, consilierul prezidențial a susținut că autoritățile trebuie să forzeze investigarea acestor cazuri pentru a vedea exact ce se întâmplă în realitate.
Pe lângă problema muncii informale, Sorin Costreie a tras o legătură între starea tinerilor fără ocupație și rezultatele obținute de România la testele PISA. Un alt punct critic evidențiat de acesta este disparitatea dintre mediul urban și cel rural. Consilierul a declarat că statul român nu reușește să garanteze condiții similare copiilor în ambele zone, fapt ce creează tensiuni și frustrări care afectează întreaga societate.
În ceea ce privește numărul de studenți, Sorin Costreie a atras atenția asupra faptului că România are în continuare un număr scăzut de elevi în învățământul superior. Acesta a contrazis anumite percepții din societate, subliniind că numărul de studenți rămâne redus. Această situație este încadrată în contextul unei probleme de politici publice, deoarece inactivitatea prelungită la o vârstă fragedă poate afecta parcursul socio-economic al persoanelor pe termen lung.
Datele prezentate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că, în anul 2025, 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani făceau parte din categoria NEET. Această cifră este semnificativ mai mare decât media țărilor membre OCDE, care a fost de 14% în aceeași perioadă. Raportul evidențiază faptul că această categorie de tineri reprezintă o preocupare majoră din cauza riscurilor de integrare socială.
Problematica tinerilor NEET este o temă recurentă în analiza indicatorilor sociali europeni, reflectând dificultățile de tranziție de la educație la piața muncii. În cadrul organizațiilor internaționale, monitorizarea acestui segment de populație este esențială pentru evaluarea eficienței sistemelor de învățământ și a politicilor de ocupare a forței de muncă, România fiind monitorizată constant pentru a reduce decalajul față de media europeană.