O nouă legislație promite că, începând cu anul școlar 2027-2028, auxiliarele școlare vor fi gratuite pentru elevi, preșcolari și antepreșcolari. Legea nr. 56/2026 vizează atât copiii care studiază în cadrul sistemului de stat, cât și pe cei din grădinițe sau școli private care sunt acreditate sau autorizate. Această măsură vizează nu doar auxiliarele, ci și diverse materiale didactice alternative, precum cărți educative, jocuri, fișe sau caiete de lucru, atât în format digital, cât și tipărit.
În prezent, deși achiziționarea acestor materiale este oficial opțională, mulți părinți plătesc sume între 85 și 200 de lei pentru auxiliare. Un exemplu concret este cazul unei mame a cărei copil din clasa pregătitoare a necesitat un cost de 156 de lei pentru auxiliare și 292 de lei pentru un abonament anual la Gazeta Matematică. O altă familie cu un copil în clasa a III-a a raportat o cheltuială de 200 de lei pentru zece materiale auxiliare.
Problema materialelor suplimentare este resimțită intens și de către cadrele didactice, care consideră că anumite activități sunt aproape imposibile fără acestea. Cristina Hornoiu, profesor pentru învățământ primar, explică faptul că în clasa pregătitoare munca este mult mai solicitantă fără aceste resurse. Ea subliniază că, în lipsa materialelor, situația devine mult mai dificilă pentru profesor și elevi în procesul de învățare.
Implementarea noii legi depinde de modul în care vor fi selectate materialele, deoarece metodologia de alegere nu a fost încă stabilită. Cristina Hornoiu susține că ar fi necesar un sistem de decontare prin intermediul școlilor pentru a evita un pachet unic impus de minister. Ea menționează că nivelul claselor variază și că materialele trebuie adaptate, deoarece nu se pot folosi aceleași resurle ca în generațiile trecute.
În prezent, procesul de selecție a materialelor rămâne la latitudinea cadrelor didactice, însă lipsa unor reguli clare generează incertitudine. Profesorii au nevoie de flexibilitate pentru a alege materiale care să se potrivească nivelului actual al elevilor. Dacă ministerul va impune un pachet standardizat pentru toată lumea, există riscul ca măsura gratuității să fie ineficientă în practica de la clasă.
Discuțiile privind adaptarea sistemelor educaționale sunt constante, însă implementarea lor necesită o pregătire riguroasă. În acest context, experți precum Radu Vasile Pop au subliniat anterior că modelele externe nu pot fi aplicate direct în România fără a fi adaptate la realitatea locală. Această necesitate de adaptare este crucială pentru ca noile reglementări privind gratuitatea materialelor să funcționeze eficient în sistemul de învățământ național.