România se confruntă cu un procent ridicat de tineri care nu ocupă un loc de muncă și nu urmează niciun program de educație sau formare profesională. Conform raportului Education at a Glance 2026, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în anul 2025, 23% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se aflau în această situație. Această cifră indică o problemă socială majoră pentru țara noastră.
Situația tinerilor din România este semnificativ mai precară comparativ cu restul țărilor membre ale organizației internaționale. Diferența față de media OCDE este de aproape 10 puncte procentuale, deoarece media acestui indicator în țările membre este de aproximativ 14%. Această disparitate evidențiază faptul că o parte importantă a generației tinere nu reușește să facă tranziția de la terminarea școlii către universitate sau către angajarea pe piața muncii.
Deficitul educațional se reflectă și în nivelul de studii superioare în rândul populației adulte. În România, doar aproximativ 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani au absolvit o formă de învățământ superior, o cifră mult sub media OCDE, care este de 43%. Există o legătură directă între nivelul de educație și venituri, deoarece angajații care nu au finalizat studiile liceale încasează cu 18% mai puțin decât media națională.
În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, există și o evoluție pozitivă în cazul tinerilor care dețin studii superioare. Rata șomajului pentru această categorie specifică a cunoscut o scădere constantă în ultimul deceniu. În anul 2015, rata șomajului pentru absolvenții de facultate era de 6%, însă, până în anul 2025, acest indicator a scăzut la un nivel de 3%, semnalând o integrare mai bună a acestora în economie.
Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare, a subliniat că statisticile ar putea să nu reflecte întregul tablou al pieței muncii. El susține că mulți dintre tinerii care apar ca fiind neangajați și neinstruiți ar putea lucra, de fapt, în condiții ilegale. „Tinerii care nu sunt nici în școală [...] și nu sunt nici prinși într-o formă de muncă, atenție, legală, că eu cred că mare parte din ei sunt prinși într-o formă ilegală, piață neagră și așa mai departe”, a declarat acesta.
Analiza datelor privind educația și ocuparea forței de muncă este esențială pentru înțelegerea dinamicii economice a unui stat. Indicatorii furnizați de organizații internaționale precum OCDE permit monitorizarea evoluției capitalului uman și identificarea zonelor care necesită intervenții politice. Această monitorizare ajută la evaluarea impactului sistemului de învățământ asupra pregătirii generațiilor viitoare pentru piața de muncă din România și din restul Europei.