Performanțele obținute de elevii din România la testele internaționale PISA nu pot fi analizate izolat de contextul socio-economic și educațional al țării. Profesorul de istorie Turcuș Peter susține că rezultatele sunt influențate de o multitudine de factori, de la nivelul de finanțare a sistemului de învățământ până la mediul familial și condițiile de viață ale elevilor. Acesta subliniază că o analiză corectă necesită înțelegerea diferențelor structurale dintre România și statele cu performanțe înalte.
Unul dintre principalele obstacole identificate de Turcuș Peter este nivelul de investiție în educație, care rămâne sub media statelor din cadrul OECD. Profesorul a declarat că România nu poate obține rezultate superioare dacă scade finanțarea sistemului, în condițiile în care țintăște performanțe similare cu cele ale acestor state dezvoltate. Un alt indicator relevant este nivelul de educație al populației, unde doar 19% dintre adulții români cu vârste între 25 și 64 de ani dețin o diplomă de studii superioare, față de media de 43% în țările OECD.
În ceea ce privește modelele de succes, profesorul consideră că Estonia nu reprezintă un reper ideal pentru România, insistând pe necesitatea unei comparații bazate pe un numitor comun. În locul modelului estonien, Turcuș Peter recomandă analizarea sistemului din Polonia, fiind o țară est-europeană cu un trecut comunist similar. Polonia a implementat o serie de reforme educaționale care ar putea oferi o perspectivă mai pertinentă pentru contextul național, spre deosebire de comparațiile directe cu statele din vestul Europei.
Diferențele de program școlar și de curricula de învățământ sunt, de asemenea, critice pentru înțelegerea rezultatelor la matematică. În Polonia, școlile încep în jurul orei 9, în timp ce în România cursurile pot începe mult mai devreme, afectând elevii care trebuie să facă naveta. Profesorul a menționat că chiar și materia matematică este abordată diferit; de exemplu, teorema lui Gauss este predată în clasa a V-a în România, însă în Polonia sau Finlanda această temă este studiată mai târziu, ceea ce face ca comparația să fie una între „mere cu pere”.
Factorii sociali, precum sărăcia și mediul familial, joacă un rol decisiv în capacitatea de învățare a copiilor. Turcuș Peter a evidențiat faptul că elevii din zonele rurale sau din familii cu venituri mici sunt dezavantajați față de cei care cresc într-un mediu cu acces facilitat la resurse educaționale. De asemenea, oboseala cauzată de orele de trezire foarte timpurie, uneori la ora 5 dimineața pentru a ajunge la școală, afectează direct eficiența elevilor care fac naveta dintre mediul rural și centrele urbane.
Evaluările PISA reprezintă un instrument internațional de monitorizare a sistemelor educaționale, oferind date despre competențele elevilor în domenii precum citirea, matematica și științele naturale. Aceste rezultate sunt utilizate de guverne pentru a identifica lacunele în învățământ și pentru a ajusta politicile publice de educație. În România, aceste date reflectă adesea provocările legate de egalitatea de șanse și de resursele alocate școlilor de la nivel local.