Gradul de analfabetism funcțional în rândul elevilor din România a cunoscut o creștere alarmantă în ultimul deceniu, conform datelor recente. Analiza realizată de organizația Friedrich Ebert Stiftung România pentru evaluarea PISA 2025 indică o creștere de 14 puncte procentuale a proporției elevilor care nu ating pragul competențelor de bază. Expertul în educație Marian Staș a evaluat aceste concluzii, subliniind dificultățile majore cu care se confruntă profesorii în procesul de predare cotidian.
Marian Staș susține că măsurile luate de România în ultimii zece ani au fost, în esență, forme fără fond. Deși au existat mai mulți miniștri ai educației, strategii noi și miliarde de euro din fonduri europene, rezultatele au fost contraproductive. Expertul explică faptul că arhitectura sistemului preuniversitar și planurile-cadru nu au atacat cauzele profunde, precum modelul educațional bazat pe memorare. Această abordare nu a luat în calcul nevoile comunităților locale sau decalajele socio-economice dintre mediul rural și cel urban.
Dificultatea de a transmite cunoștințe este ilustrată prin exemple concrete de lipsă de vocabular la nivelul elevilor de clasa a șasea sau a șaptea. Marian Staș menționează o situație în care elevii nu au înțeles termeni precum „muchie”, „teșite” sau „șgheab” în cadrul unei lecții de fizică. Această situație demonstrează că nivelul de alfabetizare este atât de scăzut încât discuția despre un subiect de învățământ se oprește din cauza neînțelegerii cuvintelor de bază. Acest fenomen complică direct activitatea cadrelor didactice.
În ceea ce privește cifrele, aproximativ 38,5% dintre elevii de 15 ani din România se situează sub nivelul 2 în toate cele trei discipline: Matematică, Citire și Științe. În anul 2015, această cifră era de 24,3%, ceea ce confirmă creșterea de 14 puncte procentuale menționată anterior. Comparativ, media OCDE este de 19,7%, în timp ce în UE27, doar Cipru și Bulgaria înregistrează o pondere mai mare de elevi sub pragul competențelor de bază. România rămâne sistematic sub media internațională.
Pe partea opusă, numărul elevilor cu rezultate de excepție, la nivelurile 5 sau 6 de competență PISA, a crescut foarte puțin. În 2025, doar 4,8% dintre elevii români au atins aceste performanțe, față de 4,1% în 2015. Această valoare este de peste două ori mai mică decât media țărilor OCDE, care se situează la 11,9%. România se află astfel printre cele mai mici ponderi de elevi performanți din cadrul UE27, alături de Bulgaria și Grecia.
Evaluările internaționale PISA sunt utilizate la nivel global pentru a monitoriza calitatea sistemelor de educație și pentru a compara performanța elevilor în materie de matematică, științe și citire. Aceste teste permit statelor să identifice lacunele în procesul de învățare și să ajusteze politicile publice de educație. În România, rezultatele acestor evaluări sunt un indicator cheie pentru eficiența reformelor școlare implementate în ultimele decenii.