Proiectul legislativ care ar permite adolescenților de peste 16 ani să solicite consiliere școlară fără acordul părinților a fost respins de Senat la data de 28 octombrie. Această decizie a generat reacții critice din partea ministrului Educației, Sorin Costreie, care a subliniat dificultățile întâmpinate de minorii care nu pot cere ajutor în cadrul familiei. Decizia finală privind această inițiativă legislativă va aparține acum Camerei Deputaților, care are votul decisiv pentru implementarea măsurii.
Ministrul Sorin Costreie a criticat respingerea proiectului în cadrul unui eveniment dedicat combaterii violenței împotriva copiilor, desfășurat luni, 9 noiembrie. Acesta a punctat faptul că, în anumite situații, părinții pot reprezenta însăși sursa problemei pentru copil. Sorin Costreie și-a exprimat, de asemenea, speranța pentru modificarea legislației, atrăgând atenția asupra fenomenului de stigmatizare a elevilor care aleg să apeleze la serviciile consilierului școlar din instituțiile de învățământ.
În prezent, regimul legal impune ca consilierea psihopedagogică individuală să necesite acordul scris al părinților, cu anumite excepții specifice. Aceste excepții sunt limitate strict la situațiile de criză, precum cazurile grave de bullying, violență sau intenția de suicid. Psihoterapeutul Gabriela Răileanu explică faptul că un adolescent care trăiește într-un mediu abuziv, fiind umilit sau controlat excesiv, poate refuza să ceară permisiunea părinților de dinaintea unei vizite la psiholog, temându-se de consecințele solicitării.
Accesul la sprijin este îngreunat și de resursele insuficiente din sistemul de învățământ. În România există aproximativ 3.500 de consilieri școlari, ceea ce înseamnă că fiecare specialist are în medie peste 750 de elevi sub responsabilitatea sa. Gabriela Răileanu avertizează că, dacă un adolescent nu se află într-o situație de criză iminentă, dar are nevoie de ajutor, acesta poate rămâne complet fără sprijin dacă nu obține consimțământul familiei, deoarece intervenția vine adesea prea târziu.
Problemele emoționale pot fi ignorate de adulți, care interpretează semnele de anxietate, izolare sau tulburări de somn drept lene sau lipsă de respect. Gabriela Răileanu menționează că părinții pot solicita ajutor abia când apar manifestări grave, precum consumul de substanțe sau autovătămarea. Specialistul subliniază că posibilitatea de a solicita singur sprijin nu înseamnă excluderea familiei, ci oferirea accesului la un specialist care să poată evalua situația și să stabilească măsurile necesare pentru protecția minorului.
În sistemul de învățământ din România, consilierii școlari sunt implicați în gestionarea sănătății mentale a elevilor, însă numărul acestora rămâne o provocare pentru acoperirea nevoilor întregii populații de elevi. În contextul actual, accesul la serviciile de psihoterapie este influențat de costurile ridicate ale ședințelor private, disponibilitatea redusă a serviciilor gratuite și timpii lungi de așteptare pentru programări, factori care completează dificultățile de acces cauzate de cerința de acord parental.