Tinerii din România se confruntă cu o separare netă între etapa educației și cea a activității profesionale. Conform datelor Eurostat pentru anul 2024, doar 2,4% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani care sunt în sistemul de educație au și un loc de muncă. Această cifră este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la nivelul de 25,4%, plasând astfel România pe ultima poziție în rândul statelor membre.
Contrastul dintre România și alte țări europene este extrem de pronunțat în acest domeniu. În Țările de Jos, aproape trei sferturi dintre tinerii care studiază au și un activ profesional, în timp ce în Danemarca această pondere depășește 56%. În Germania, nivelul este de aproximativ 46%. În România, disponibilitatea pentru muncă este și mai scăzută, deoarece doar 0,6% dintre tinerii aflați în proces de învățare caută activ un serviciu și sunt gata să înceapă lucrul imediat.
Pregătirea practică înainte de absolvire reprezintă o altă problemă majoră identificată în raportul Comisiei Europene din 2024. Doar 7,2% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional din România au beneficiat de pregătire direct la locul de muncă, o cifră mult sub media europeană de 65,2%. Lipsa acestei experiențe practice poate îngreuna adaptarea tinerilor la ritmul de lucru și responsabilitățile unei meserii imediat după terminarea studiilor.
Învățământul dual încearcă să ofere o soluție prin combinarea cursurilor cu practica în companii. Pentru anul școlar 2024-2025, 18,8% dintre elevii din învățământul profesional secundar superior au fost înscriși în astfel de programe. Modelul se extinde și la nivel universitar, unde pentru anul 2025-2026, nouă universități oferă 29 de programe de licență în sistem dual, iar alte trei instituții dispun de 13 programe de masterat.
O dificultate majoră rămâne și rata de ocupare a absolvenților de învățământ profesional. În 2024, în România, această rată a fost de 65,7%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene aceasta este de 80%. Comisia Europeană subliniază necesitatea unei implicări mai mari a angajatorilor în pregătirea tinerilor, în special în mediul rural, unde oportunitățile de stagii de practică sau de posturi cu program redus sunt mult mai limitate.
Evoluția acestor indicatori de ocupare reflectă dinamica pieței muncii pentru segmentul de vârstă tânără. În cadrul Uniunii Europene, integrarea tinerilor în forța de muncă este influențată de structura programelor de studii și de accesul la stagii de ucenicie. În România, dezvoltarea consorțiilor regionale pentru învățământul dual, susținute și de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență, urmărește să îmbunătățească aceste conexiuni între școli și companii.