Programul Școala Altfel și conceptul de Săptămâna Verde rămân incluse în orarul elevilor, însă organizarea acestor activități implică costuri semnificative pentru părinți. De la sume de câteva zeci de lei pentru bilete la muzee sau filme, cheltuielile pot crește până la câteva sute de lei atunci când sunt organizate excursii. Deși regulamentul prevede că școlile trebuie să ofere o alternativă gratuită atunci când o activitate este cu plată, în realitate mulți părinți ajung să achite aceste sume.
Impactul financiar este resimțit de familiile cu venituri limitate, în contextul nivelului actual al salariilor din țară. Adina, o mamă cu doi copii, a menționat că cheltuielile pentru Școala Altfel au început încă de la nivelul grădiniței, costând aproximativ 70 de lei de copil. Aceasta subliniază faptul că, pentru anumite grupuri de părinți, aceste sume devin foarte costisitoare și greu de gestionat în cadrul bugetului familial curent.
Directorii de școli solicită intervenția Ministerului Educației pentru a rezolva această problemă prin găsirea unor resurse financiare adecvate. Sorin Ionescu, directorul Colegiului Național Bănățean Timișoara, a explicat că aceste săptămâni, inspirate din cultura occidentală, au fost implementate fără resursele necesare din partea autorităților. El susține că programele trebuie menținute, dar este imperativ ca statul să identifice și să asigure finanțarea necesară pentru a nu taxa părinții.
Există și propuneri pentru o mai bună organizare a acestor evenimente, inclusiv comasarea programelor. Oana Miclău, directoarea Colegiului Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, estimează că peste 80% sau chiar 90% dintre participanți ar dori o fuziune între Școala Altfel și Săptămâna Verde. Pe de altă parte, elevii își doresc un rol mai activ în procesul de organizare, propunând ca activitățile să fie centrate pe pasiunile și dorințele lor personale.
În prezent, profesori precum Arina, dirigintă de clasa a VIII-a, încearcă să gestioneze situațiile dificile prin apeluri la solidaritate. Ea sugerează ca părinții cu o situație financiară mai bună să contribuie pentru a permite tuturor elevilor să participe la activitățile propuse. Totuși, la nivel național, nu există încă un mecanism clar prin care activitățile cu plată din cadrul acestor programe școlare să fie finanțate oficial.
În sistemul de învățământ din România, activitățile extrașcolare sunt adesea integrate în planificarea anuală pentru a spori dezvoltarea elevilor. Totuși, lipsa unui cadru de finanțare centralizat transformă adesea aceste inițiative educaționale în sarcini financiare pentru gospodării. Această problemă de gestionare a resurselor rămâne un punct critic în discuțiile privind modernizarea școlii publice și asigurarea egalității de șanse între elevi.