Unitatea 1 a centralei nucleare Cernavodă a fost resincronizată cu sistemul energetic național vineri, 6 noiembrie 2026, începând producția de energie electrică. Procesul de reconectare a avut loc puțin după ora 16.00, marcând o întârziere de trei ore față de programarea inițială stabilită anterior. Această acțiune permite revenirea parțială a capacității de generare nucleară în rețeaua de distribuție a țării.
Operatorul Nuclearelectrica SA a confirmat că resincronizarea a fost efectuată în după-amiaza zilei de vineri, conform Raportului Curent emis la data de 4 noiembrie 2026. Compania a subliniat că toate acțiunile specifice manevrelor de pornire a Unității 1 s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedurile aplicabile. Nuclearelectrica a precizat, de asemenea, că aceste operațiuni nu au avut niciun impact asupra securității nucleare, asupra personalului sau asupra populației.
Oprirea acestui reactor a fost determinată de debitul mic al Dunării, care nu a mai putut asigura cantitatea suficientă de apă necesară pentru procesul de răcire. Înainte de această situație, Unitatea 1 fusese oprită programat pentru mentenanță în luna mai, fiind reconectată la sistem abia la începutul lui iulie. Ulterior, trei săptămâni mai târziu, reactorul a fost din nou oprit din cauza deficitului de apă de la Dunăre, rămânând nefuncțional până recent.
Situația energetică a fost agravată de faptul că și Unitatea 2 a fost oprită, după ce a funcționat până la data de 13 august. Aceasta fusese anterior oprită pentru trei săptămâni și jumătate în luna mai, ca urmare a unei avarii, iar ulterior a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut al Dunării. Din acel moment, România nu a mai beneficiat de aportul energiei nucleare de la ambele unități de 700 MW.
În cursul anului 2026, ambele grupuri generatoare de la Cernavodă au înregistrat perioade de nefuncționare semnificative. În primele șase luni ale anului, s-au adunat aproximativ 1.800 de ore de nefuncționare, la care s-a adăugat și situația de după luna iulie. Cele două unități reprezintă cele mai mari grupuri generatoare din întreg sistemul energetic românesc, având o capacitate de 700 MW fiecare.
Această perioadă de indisponibilitate a reactoarelor de la Cernavodă a generat pierderi financiare majore pentru sistemul național. Estimările indică faptul că aproximativ un miliard de lei s-au pierdut în lunile în care reactoarele nucleare au fost oprite. Reluarea funcționării Unitei 1 reprezintă un pas spre stabilizarea producției, însă reluarea Unitei 2 depinde de creșterea nivelului de apă de la Dunăre.