O evaluare recentă efectuată de Universitatea din București asupra a 46 de școli din Capitală indică prezența unor niveluri de zgomot care depășesc limitele de siguranță. Din totalul unităților analizate, 30 de școli prezintă valori orientative de zgomot peste pragul de 56 de decibeli, stabilit prin ordinul Ministerului Mediului din anul 2021. Mai grav, 14 dintre aceste instituții de învățământ depășesc pragul de 70 de decibeli pe latura cea mai expusă la poluare sonoră.
Campania de monitorizare a fost desfășurată în perioada 22-27 octombrie, utilizând aplicația Decibel X în 276 de puncte diferite. Cercetătorii au urmărit trei intervale specifice de timp: dimineața până la ora 12:00, intervalul de prânz și după-amiaza între orele 12:00 și 16:00, precum și după ora 16:00. Pentru a obține rezultatele, autorii au calculat un indicator orientativ numit „Lzi*” pentru intervalul 07:00 – 19:00, utilizând medii energetice care țin cont de scara logaritmică a decibelilor.
Unitățile de învățământ cu expunere ridicată la zgomot tind să formeze grupări în zona centrală a orașului București. Printre școlile identificate în aceste zone cu valori mari se numără Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, Școala Gimnazială „Iancului”, Liceul Pedagogic „Anastasia Popescu”, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Școala Gimnazială „Tudor Arghezi” și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”. Studiul subliniază că nivelul mediu de zgomot crește progresiv pe parcursul zilei, de la 55 dB dimineața la 62 dB în perioada de seară.
Autorii precizează că aceste rezultate sunt orientative și nu reprezintă o constatare oficială a încălcării limitelor legale, deoarece aplicația utilizată nu este echivalentă cu un sonometru de clasa 1. De asemenea, indicatorul măsurat nu este cel oficial Lzsn, la care se referă pragurile din ordinul de mediu. Evaluarea a surprins situația într-o singură săptămână și nu a inclus măsurători de noapte, hărțile fiind construite prin interpolare în jurul școlilor pe o rază de maximum 400 de metri.
Impactul zgomotului asupra elevilor este unul semnificativ, deoarece acesta poate afecta capacitatea de atenție, memoria și înțelegerea vorbirii. Pentru a atenua aceste efecte, autorii studiului propun măsuri precum reducerea vitezei în jurul școlilor, instalarea de perdele vegetale sau fonoizolarea clădirilor. Se recomandă, de asemenea, efectuarea unor măsurători oficiale cu echipamente de înaltă precizie și compararea datelor cu hărțile strategice de zgomot ale Primăriei Capitalei.
Monitorizarea poluării sonore în mediul urban este un aspect esențial pentru sănătatea publică, având în vedere că expunerea prelungită la zgomot poate cauza stres și probleme auditive. În România, reglementările privind nivelurile de zgomot sunt dictate de normele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care stabilesc limitele maxime de decibeli pentru diverse zone, inclusiv cele destinate educației și protecției copiilor.