Un cetățean ucrainean a fost implicat într-o schemă de înșelăciune prin care patru persoane au fost păcălite să predea sume de bani sub pretextul securizării conturilor lor. Faptele, care au fost comise în București, au dus la un prejudiciu total de 561.480 de lei. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București au stabilit că inculpatul a acționat în baza unei înțelegeri prealabile cu alte persoane care nu au fost identificate până în acest moment.
Evenimentele infracționale au avut loc în cursul zilelor de 17 și 23 iulie 2026, în diverse locații publice din capitală. Pentru a convinge victimele să livreze numerarii, persoanele implicate au folosit un scenariu sofisticat, prezentându-se în mod fals drept reprezentanți ai unor instituții oficiale. Mai exact, atacatorii au pretins că aparțin Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Victimele au fost manipulate prin argumentul că banii lor erau sub amenințarea unei tentative de fraudă bancară și trebuiau protejați imediat. Pentru a întări credibilitatea minciunilor, complicii au trimis prin intermediul aplicației WhatsApp și un presupus acord de confidențialitate. Această tactică a fost utilizată pentru a induce în eroare persoanele și pentru a le obține suma totală de 561.480 de lei, despre care anchetatorii susțin că provin din activități infracționale.
La data de 21 octombrie 2026, procurorul de caz a încheiat cu inculpatul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru complicitate la înșelăciune în formă continuată. Prin acest document, s-a stabilit o pedeapsă de un an și două luni de închisoare cu executare în regim de detenție. Cetățeanul ucrainean se află deja în arest preventiv începând cu data de 8 august 2026, măsură care va fi menținută conform prevederilor acordului semnat.
Acordul de recunoaștere a vinovăției urmează să fie trimis spre soluționare de către Judecătoria Sectorului 1 București. Instanța are puterea de a admite sau de a respinge propunerea făcută de procurori, decizia finală aparținând exclusiv judecătorilor. Parchetul a subliniat că această procedură reprezintă o modalitate de sesizare a instanței și că, în continuare, se aplică principiul prezumției de nevinovăție până la o sentință definitivă.
Frauda prin „metoda BNR” reprezintă o formă de criminalitate financiară în care atacatorii folosesc autoritatea atribuită instituțiilor bancare pentru a induce în eroare cetățenii. Această tactică se bazează pe crearea unei stări de panică legată de siguranța economiilor personale, forțând victimele să livreze bani cash pentru a evita o presupusă fraudă. Autoritățile avertizează constant asupra acestor scheme de manipulare psihologică.