Turismul din Băile Herculane traversează o perioadă extrem de dificilă, fiind lovit simultan de scăderea puterii de cumpărare a populației și de incendiile de pădure care afectează împrejurimile. Peste 400 de hectare de teren au ars din luna august și până în prezent, moment în care focul nu a fost încă stins complet. Această situație a dus la anularea numeroaselor rezervări și la o activitate turistică foarte scăzută în stațiunea istorică.
Proprietarii de hoteluri și pensiuni au raportat că singura perioadă cu activitate susținută a fost intervalul dintre 15 iulie și 15 august. Reprezentanții unităților de cazare subliniază că situația economică actuală este dificilă, deoarece oamenii nu mai au resurse financiare, iar numărul tichetelor de vacanță acordate a fost redus. Incendiile au accelerat procesul de retragere a turiștilor, afectând în special persoanele care obișnuiau să vină în stațiune pentru tratamente balneare sau relaxare.
Pe lângă pierderile financiare, turiștii se confruntă cu un disconfort major cauzat de intervențiile aeriene și de condițiile climatice. Proprietarii de pensiuni au detaliat faptul că zborurile elicopterelor au avut loc de câteva ori pe zi, generând nori de praf care afectează curățenia locațiilor. Din cauza secetei, pământul este extrem de uscat, iar praful se depune constant, transformând vacanțele într-o experiență dificilă pentru cei care aleg să rămână în zonă.
În timp ce flăcările sunt localizate pe munte, informațiile din spațiul public au creat o percepție falsă asupra siguranței, făcând unii turiști să creadă că întreaga stațiune este blocată de fum. Reprezentanții turismului local avertizează că Băile Herculane are nevoie de o strategie guvernamentală clară, care să includă investiții în infrastructură, deblocarea resurselor de apă termală și programe de promovare. Fără aceste măsuri, stațiunea va rămâne vulnerabilă la orice criză de acest tip.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a explicat că în zona Domogled s-au produs două incendii distincte. Primul a ars 37 de hectare între 9 și 25 august, iar al doilea, detectat pe 2 septembrie, a afectat aproximativ 613 hectare la începutul lunii octombrie. IGSU susține că resursele naționale au fost suficiente și că relieful extrem a limitat intervenția, motiv pentru care nu s-a solicitat ajutor prin Mecanismul European de Protecție Civilă.
Activistii de la Agent Green contestă aceste explicații, solicitând jurnalele de bord pentru a verifica dacă reacția autorităților a fost întârziată. Gabriel Păun, președintele organizației, a subliniat că mobilizarea masivă a avut loc abia după alarma publică lansată de ONG la 28 septembrie. Aceștia resping argumentul terenului dificil, menționând că în alte țări, precum Slovenia sau Albania, s-au folosit echipe internaționale pe relief similar.