Trupul unei femei de 28 de ani, identificată ca Valentina Ioana Tănăsie, a fost descoperit pe 22 septembrie într-o valiză ce plutea pe râul Olt, în zona barajului Ionești din județul Vâlcea. Evenimentul tragic a dus la înmormântarea tinerei în orașul său natal, Filiași, vineri, 25 septembrie. În timp ce familia își își sporgea fiica, pe rețelele de socializare au apărut numeroase comentarii care justifică actul de violență prin comportamentul victimei.
Autoritățile au emis un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele bărbatului de 30 de ani cu care Valentina avea o relație și care este principalul suspect în acest caz. Familia victimei a declarat că relația dintre cei doi devenise violentă, mama tinerei precizând că aceasta îi arătase urmele unei agresiuni înainte de deces. Informațiile despre trecutul judiciar al suspectului indică faptul că acesta fusese vizat în 2022 de un ordin de protecție și a fost cercetat anterior pentru viol, fapt ce a fost ulterior încadrat juridic ca lovire.
Pe platforme precum TikTok, utilizatorii au lansat atacuri directe la adresa victimei, insinuând că aceasta ar fi „meritat” ce i s-a întâmplat. Comentariile au vizat atât viața personală, sugerând infidelitatea ca motiv al crimei, cât și aspecte legate de aspectul fizic, precum intervențiile estetice sau utilizarea acidului hialuronic. Mulți utilizatori au etichetat-o pe victimă în termeni degradanți, precum „videochatistă” sau „damă de companie”, reducând valoarea vieții sale prin aceste judecăți de moralitate aplicate post mortem.
În paralel, pe contul de TikTok al suspectului au fost observate diverse repostări care fac referire la teme precum răzbunarea și pedepsirea celor care „trădează”. Deși aceste mesaje nu constituie o dovadă juridică a premeditării, ele subliniază un contrast social între discursul agresiv al suspectului și reacțiile de blame de victimă din partea publicului. Totodată, alte tinere au venit în public cu mărturii, afirmând că au fost contactate de bărbatul respectiv în trecut, exprimându-și ulterior ușurarea că nu au continuat interacțiunea.
Discursul de tip „victim blaming” este prezent în comentarii și sub forma unor sfaturi despre alegerea partenerilor, sugerând că femeile sunt responsabile pentru violența suferită dacă aleg bărbați periculoși. Această abordare ignoră faptul că familia victimei a declarat că Valentina dorea să părăsească relația respectivă. În acest context, responsabilitatea pentru prevenirea violenței este mutată de către societate de pe agresor pe umerii femeii, care este întrebată de ce nu a anticipat pericolul sau de ce a ales să rămână într-o relație toxică.
România a introdus în aprilie 2026 Legea nr. 53/2026 pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl precedă, oferind pentru prima dată o definiție juridică clară a acestui fenomen. Această legislație modifică Codul penal, incluzând omorul calificat pentru fapte comise din cauza refuzului de a continua o relație sau a separării. Deși cadrul legal a evoluat pentru a proteja femeile împotriva controlului și dominației, cultura socială de pe internet continuă să utilizeze limbaj vechi și justificări pentru actele de violență.