România se confruntă cu un val devastator de violență împotriva femeilor, evidențiat de o creștere uluitoare a numărului de femicide. În anul 2024 au fost raportate 43 de vieți pierdute, însă conform datelor din spațiul public, în 2025 cifra a ajuns la 66 de victime, reprezentând o creștere de peste 50%. Situația pare să continue și în anul 2026, când până în prezent au fost deja raportate 30 de cazuri de femei ucise de parteneri sau membri ai familiei.
Cazul Teodorei, o tânără de 23 de ani, ilustrează modul în care sistemul de protecție eșuează în fața pericolului iminent. Deși victima deținea un ordin de protecție și depusese trei plângeri penale, solicitările sale de a ridica armele agresorului, Robert Lupu, au fost respinse de Judecătoria din Bacău. Autoritățile au considerat că nu s-a probat posesia de arme, deși agresorul a reușit să o ucidă în plină stradă, după ce i-a urmărit cu mașina.
Expertul Dan Rusu, criminolog și psiholog, explică faptul că majoritatea femicidelor au loc în contextul separării, deoarece agresorii simt că pierd controlul asupra partenerelor lor. Acești bărbați folosesc omuciderea ca pe o modalitate finală de a recăpăta controlul sau de a se asigura că victima nu mai trăiește cu altcineva. În cazul Teodorei, agresorul a manifestat comportamente de control și hărțuire, transformând viața tinerei într-un calvar de violență fizică și psihică.
Problemele instituționale sunt confirmate și de datele oficiale, semnalând o discrepanță între numărul de sesizări și dosarele penale deschise. Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a menționat că, în primele 11 luni ale anului trecut, poliția a intervenit la peste 138.000 de sesizări de violență domestică. Totuși, numărul dosarelor penale a scăzut de la aproape 59.345 la aproximativ 49.660, ceea ce indică o subevaluare a gradului de pericol în cazurile cu intensitate medie.
Eșecul sistemului este accentuat de faptul că apelurile la 112 și plângerile depuse la secțiile de poliție din Bacău sau Dolj nu au fost întotdeauna înregistrate sau tratate corespunzător. Corina Voicu, fostă judecătoare, subliniază că amenințările cu moartea nu trebuie niciodată neglijate, însă în realitate, multe dintre aceste semnale sunt ignorate. Această lipsă de intervenție rapidă transformă ordinele de protecție în simple documente care nu oferă siguranță reală victimelor.
Deși din 23 aprilie 2026 a intrat în vigoare legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl precedă, aplicarea acesteia este blocată. Instabilitatea politică și dificultățile instituționale împiedică implementarea efectivă a măsurilor necesare. Astfel, deși cadrul legislativ s-a modificat, ineficiența administrativă și subevaluarea riscurilor permit ca violența să continue fără ca statul să poată interveni la timp pentru a salva vieți.