Sari la conținut
Ultima oră România conduce la nivel european în ceea ce privește percepția tinerilor asupra stării de sănătate
Progresul Național
Social

Tradițiile Moșilor de toamnă: Cum se cinstesc strămoșii și ce semnificație are sâmbăta dinaintea Postului Crăciunului

Credincioșii urmează să participe la pomeniri generale pentru cei decedați, respectând obiceiurile de milostenie și rugăciune.

3 min citire
Tradițiile Moșilor de toamnă: Cum se cinstesc strămoșii și ce semnificație are sâmbăta dinaintea Postului Crăciunului
Foto: Jurnalul / jurnalul.ro

Sâmbăta dinaintea Postului Nașterii Domnului este o zi rânduită în calendarul Bisericii Ortodoxe Române pentru pomenirea generală a celor care au trecut la cele veșnice. Această sărbătoare, cunoscută sub numele de Moșii de toamnă, este dedicată rugăciunii și omagierii strămoșilor. În această zi, comunitatea creștină se adună pentru a onora memoria celor decedați prin acte de credință și milostenie.

Credincioșii participă dimineața la Sfânta Liturghie și la slujba Parastasului desfășurată în cadrul bisericilor. Pentru a facilita pomenirea, oamenii aduc pomelnice pe care sunt scrise numele rudelor adormite. În timpul slujbei, se realizează sfințirea unor elemente specifice, precum coliva, colacii, vinul și lumânările. Aceste obiecte au un rol simbolic important, reprezentând jertfa curată și lumina lui Hristos în cadrul ritualului religios.

După finalizarea slujbelor, tradiția impune împărțirea unor pachete cu alimente de pomană pentru sufletele celor adormiți. Aceste pachete conțin adesea roadele recoltei de toamnă, precum mere, pere, struguri sau nuci. Multe familii aleg să ofere și mâncare gătită, de exemplu sarmale, orez cu legume, friptură sau plăcinte. Tipul de alimente, fie ele de post sau de dulce, este ales în funcție de preferințe sau de ziua săptămânii.

Elemente precum pâinea, colacul și vinul sunt esențiale și sunt folosite în cadrul pomenirii efectuate de preot, fie că aceasta are loc la mormânt sau la biserică. În perioada care precede această zi, oamenii au obiceiul de a curăța mormintele rudelor și de a aprinde candele în memoria lor. Coliva rămâne un simbol central al Învierii, fiind un element nelipsit de orice parastas organizat în această perioadă.

În anumite sate, există tradiții specifice care reglementează activitățile zilnice, cum ar fi evitarea muncii grele în gospodărie. Localnicii aleg să nu efectueze activități precum spălatul sau măturatul în Sâmbăta Morților. Această zi este considerată un moment dedicat păcii sufletești și rugăciunii, motiv pentru care certurile trebuie evitate. Milostenia față de cei săraci reprezintă un alt pilon fundamental al acestui ritual de omagiere.

Tradițiile de pomenire în România sunt deeply înrădăcinate în calendarul liturgic al Bisericii Ortodoxe, marcând momente de trecere și reflecție. Aceste ritualuri de toamnă se integrează într-un cadru religios care organizează viața socială și spirituală a multor comunități. Respectarea acestor obiceiuri de milostenie și rugăciune continuă să definească modul în care credincioșii își amintesc de strămoșii lor de generații întregi.

Surse

Sursa: Jurnalul

Tot în Social