Tinerii din România părăsesc locuința părinților la o vârstă medie de aproximativ 27 de ani. Această statistică, bazată pe datele Eurostat, indică faptul că deschiderea către viața independentă nu mai este un pas imediat după finalizarea studiilor. Procesul de desprindere de familia de origine este influențat de o combinație complexă de factori economici și de structura socială a societății românești actuale.
Sociologul Ciprian Iftimoaei explică faptul că decizia de a pleca de acasă depinde de numeroase variabile, printre care se numără costul locuințelor, studiile prelungite, joburile instabile și sprijinul oferit de familie. Pentru mulți tineri, mutarea într-un spațiu separat necesită venituri suficiente pentru chirii și cheltuieli curente. În cazul achiziției unei proprietăți, este necesar accesul la economii consistente sau la creditare, resurse care sunt greu de obținut.
Problema costurilor locative reprezintă un obstacol major, deoarece achiziția unei locuințe prin plata integrală este o situație disponibilă pentru puțini tineri din România. Chiriile din marile orașe exercită o presiune constantă asupra celor aflați la început de drum. Ciprian Iftimoaei menționează că această problemă este prezentă și în alte țări europene, precum Germania, unde costurile ridicate pentru locuințe în regiunea Berlinului au devenit chiar teme în programele electorale ale unor partide.
Parcursul educațional prelungit contribuie, de asemenea, la amânarea independenței. Mulți tineri aleg să urmeze masterate, doctorate sau studii postdoctorale, având uneori și ani sabatici sau joburi part-time care nu sunt constante. Acest model de viață determină locuirea cu părinții pentru o perioadă mai mare de timp. În acest context, familia funcționează ca un mecanism de protecție financiară, oferind sprijin celor care nu pot susține singuri toate costurile vieții.
Există o diferență semnificativă între sexe, fetele fiind dispuse să plece de acasă mai devreme decât băieții. Ciprian Iftimoaei consideră că fetele au o autonomie mai rapidă, fiind mai predispuse prin educație la angajare și la inițiativă profesională. În schimb, pentru băieți, poate apărea o situație de dependență cauzată de rolul protectiv al mamelor, care pot favoriza o întârziere a procesului de luare a vieții pe cont propriu și a autonomiei.
Independența tinerilor este strâns legată de stabilitatea pieței muncii și de accesul la locuințe abordabile. În România, dinamica demografică și socială arată că factori precum un loc de muncă într-un alt oraș sau formarea unui cuplu pot grăbi plecarea. Totuși, media de 27 de ani reflectă o generație care încearcă să își construiască autonomia într-un mediu economic marcat de instabilitate profesională și costuri de trai ridicate.