Un nou studiu de specialitate, Occupational Health Solution (OSH) Pulse 2025, relevă faptul că aproape jumătate dintre angajații din România se confruntă cu fenomenul de burnout. Datele arată că 45% dintre lucrătorii din țară resimt consecințele epuizării profesionale, o cifră care depășește media raportată la nivelul Uniunii Europene, unde acest procent este de 37%. Această situație indică o presiune sporită asupra forței de muncă din România.
Analiza detaliată a cauzelor arată că 40% dintre angajații români identifică presiunea timpului sau supraîncărcarea ca fiind principalele probleme întâlnite în activitate. În același timp, un segment de 24% dintre respondenți menționează că se confruntă cu stres, depresie sau anxietate. Acești factori contribuie direct la deteriorarea stării de sănătate a lucrătorilor, afectând capacitatea lor de a gestiona sarcinile zilnice într-un mod sănătos.
Un aspect îngrijorător vizează percepția asupra sănătății mintale la locul de muncă, deoarece 55% dintre angajații din România consideră că dezvăluirea unei astfel de probleme ar putea afecta negativ cariera lor. Acest sentiment de teamă este mai pronunțat decât în restul Europei, unde 48% dintre angajați au aceeași temere. Psihoterapeuții avertizează că persoanele cu performanțe ridicate pot ascunde semnele de epuizare pentru a-și menține ritmul profesional.
Epuizarea nu se manifestă întotdeauna prin scăderea imediată a productivității, deoarece un angajat poate munci chiar mai mult sau poate accepta sarcini suplimentare. Totuși, pot apărea simptome precum insomnia, iritabilitatea, dificultățile de concentrare sau erorile de execuție. Punctul de cotitură poate fi un atac de panică, un conflict la serviciu sau imposibilitatea de a mai gestiona sarcini care anterior erau considerate ușoare de executat.
Pentru prevenirea acestui fenomen, specialiștii recomandă stabilirea unui volum realist de muncă, definirea unor priorități clare și acordarea de autonomie angajaților. Este esențial ca organizațiile să impună limite privind disponibilitatea în afara programului și să permită discuția despre dificultățile întâmpinate. Un mediu de lucru care oferă posibilitatea de a comunica problemele poate reduce semnificativ riscul de a ajunge în starea de burnout.
Organizația Mondială a Sănătății definește burnout-ul ca fiind un fenomen ocupațional legat de stresul cronic gestionat insuficient la locul de muncă. Deși este adesea confundat cu o afecțiune medicală, acesta este considerat un fenomen asociat contextului profesional. Această definiție subliniază importanța factorilor de mediu și a modului în care companiile își organizează procesele de lucru pentru a proteja sănătatea mentală a echipelor.