Seniorii din România se confruntă cu o expunere crescută la diverse forme de fraude online, însă nivelul de prudență rămâne scăzut. Deși mulți utilizatori cunosc tehnici precum spoofing-ul, un procent de doar 36% dintre respondenți declară că verifică informațiile înainte de a lua o decizie în situații suspecte. Această lipsă de reflex de verificare pune în pericol siguranța financiară a persoanelor vârstnice care utilizează serviciile digitale.
Cercetarea, realizată de Exact Business Solutions pentru Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, a vizat un eșantion de 701 persoane bancarizate cu vârste de peste 50 de ani. Studiul evidențiază o discrepanță între cunoștințele teoretice și comportamentul practic. Deși 66% dintre seniori afirmă că sunt familiarizați cu amenințările cibernetice, reacția lor rămâne adesea pasivă în momentul în care sunt contactați de atacatori.
Din punct de vedere demografic, persoanele cu vârste între 50 și 59 de ani sunt cele mai active în mediul digital, dar și cele mai expuse. Pe măsură ce vârsta crește, contactul cu exemple de fraudă din cercul apropiat scade semnificativ. La segmentul de peste 70 de ani, 70% dintre persoane spun că nimeni din cercul lor apropiat nu a trecut prin astfel de experiențe, ceea ce limitează capacitatea de învățare prin observație.
Atacatorii folosesc tot mai des site-uri clonate care copiază logo-ul, designul și produsele unor branduri cunoscute pentru a induce în eroare utilizatorii. Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează că aceste paghe false pot colecta date personale sau bancare. Un semnal de alarmă major este adresa site-ului, deoarece acesta poate arăta identic cu magazinul oficial, dar să aibă un domeniu diferit.
După ce un incident de fraudă are loc, 69% dintre respondenți aleg să contacteze Poliția sau alte autorități, iar 47% decid să blocheze contactul respectiv. Totuși, există o rată de subraportare a incidentelor de aproximativ 30%. Adriana Muscalu, de la Exact Business Solutions, menționează că rapoartele oficiale ale instituțiilor oferă doar o imagine parțială a realității din rândul seniorilor.
Pentru a preveni aceste atacuri, experții recomandă evitarea comunicării datelor bancare prin telefon sau e-mail și refuzarea instalării de aplicații la cererea unor necunoscuți. Campania „Nesupuși Fraudelor”, susținută de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și ING Bank România, oferă materiale educaționale pentru a crește nivelul de protecție. Această inițiativă include workshop-uri și materiale de informare care vor fi promovate și în transportul public din București.
În contextul securității digitale, autoritățile de reglementare și instituțiile bancare monitorizează constant evoluția tehnicilor de manipulare. Deși tehnologia avansează, vulnerabilitatea umană rămâne principalul vector de atac, motiv pentru care educația financiară și digitală continuă să fie prioritare pentru protecția economiilor persoanelor vârstnice.