Sari la conținut
Ultima oră Românii au dorința de a achita creditele ipotecare înainte de termen, arată un studiu REMAX Europe
Progresul Național
Social

Românii sunt tot mai îngrijorați de rezistența locuințelor în fața schimbărilor climatice

O cercetare IRES relevă faptul că încrederea cetățenilor în capacitatea caselor lor de a rezista fenomenelor meteo extreme a scăzut semnificativ.

3 min citire
Românii sunt tot mai îngrijorați de rezistența locuințelor în fața schimbărilor climatice
Foto: Economistul / economistul.ro

Impactul fenomenelor meteorologice extreme determină cetățenii din România să devină mult mai conștienți de riscurile la care sunt expuși în viața de zi cu zi. Conform celor mai recente date sociologice realizate de IRES la solicitarea UNSAR, românii manifestă o rezervă tot mai mare în ceea ce privește rezistența locuințelor lor. Această schimbare de atitudine este marcată de o scădere a încrederii în capacitatea proprietăților de a face față efectelor schimbărilor climatice.

Analiza indică faptul că ponderea românilor care consideră că locuințele lor sunt pregătite pentru schimbările climatice a scăzut cu 10 puncte procentuale față de anul 2025. În prezent, doar 68% dintre respondenți au această încredere în siguranța casei lor. Totodată, o majoritate semnificativă de 8 din 10 români declară că există o legătură directă între schimbările climatice și producerea unor fenomene meteorologice extreme care afectează regiunea.

În rândul celor care au raportat afectări ale locuințelor în ultimii ani, furtunile puternice și valurile de căldură sunt cele mai frecvente, fiecare fiind menționată de 30% dintre participanți. Inundațiile urmează imediat cu un procent de 20%, în timp ce seceta este raportată de 13% dintre cei care au suferit daune. Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General UNSAR, subliniază că aceste fenomene pot compromite stabilitatea financiară a familiilor.

Pentru a diminua impactul acestor riscuri, românii au adoptat diverse măsuri de protecție și sustenabilitate. Reciclarea materialelor precum hârtia, sticla, plasticul și metalul este practicată de 71% dintre respondenți, iar limitarea consumului de energie electrică este menționată de 66%. Colectarea selectivă a deșeurilor este utilizată de 65% dintre cetățeni, în timp ce 47% au decis să limiteze consumul de apă pentru a proteja resursele.

Pe viitor, mulți români plănuiesc modificări structurale pentru a pregăti locuințele împotriva schimbărilor climatice. Un procent de 35% menționează instalarea unor pompe de căldură sau a unor sisteme de încălzire și răcire eficiente energetic. De asemenea, 29% ar opta pentru utilizarea vopselelor naturale sau ecologice, iar 17% dintre respondenți consideră necesare intervenții la nivelul structurii sau al arhitecturii locuinței.

În România, protecția locuințelor este reglementată prin mecanisme de asigurare obligatorie și facultativă. Asigurarea obligatorie PAD oferă protecție pentru pagubele cauzate de cutremure, inundații naturale și alunecări de teren. În schimb, polițele facultative pot extinde acoperirea pentru riscuri precum furtunile, vijeliile, grindina sau incendiile, oferind astfel un cadru de protecție financiară suplimentar pentru bunurile din interiorul locuințelor.

Surse

Sursa: Economistul

Tot în Social