România traversează o perioadă de scădere a natalității, evidențiind în același timp disparități semnificative între diverse regiuni ale țării. În anul 2024, rata totală a fertilității în România a fost de 1,39 copii per femeie, o scădere față de valoarea de 1,54 înregistrată în 2023. Această evoluție reflectă o tendință de declin care afectează structura demografică națională și pune presiune pe sistemele sociale.
Analiza datelor arată că harta demografică a României este marcată de contraste majore între polul de fertilitate și zonele cu scăderi accentuate. Județele Suceava și Sălaj dețin cele mai mari valori, cu 1,81, respectiv 1,80 copii per femeie, fiind urmate de Harghita, Giurgiu, Ialomița și Mureș. La polul opus, județul Ilfov prezintă cea mai critică situație, având un minim național de doar 1,09 copii per femeie, fiind urmat de București, Brăila, Cluj, Timiș și Iași.
Cercetătorul Robert Santa, din cadrul Rethink, susține că problema nu constă doar în numărul de copii pe care îi au familiile, ci într-o criză a formării cuplurilor. Conform acestui expert, numărul persoanelor care reușesc să formeze parteneriate și să se căsătorească este în scădere, ceea ce reduce rata totală de fertilitate. Această schimbare socială este considerată o dimensiune nouă a crizei demografice, fiind un proces complex care se desfășoară pe termen lung.
Factorii care determină diferențele de natalitate între județe includ structura populației, mediul de rezidență și particularitățile sociale ale unor comunități. Robert Santa menționează că în mediul rural fertilitatea este, în general, mai mare decât în cel urban, iar în nordul țării prezența comunităților neoprotestante poate influența aceste cifre. În cazul Ilfov, structura pe vârste, influențată de atragerea tinerilor în zona metropolitană a capitalei, poate explica de ce o populație tânără nu produce imediat o rată ridicată.
Scăderea fertilității are implicații economice severe, în special prin nesustenabilitatea sistemelor de pensii pe măsură ce raportul dintre populația activă și cea vârstnică se deteriorează. Robert Santa avertizează că marile centre urbane vor continua să atragă oameni datorită oportunităților, în timp ce zonele rurale riscă să se depopuleze rapid. Autoritățile ar trebui să calibreze investițiile în infrastructură și servicii publice în funcție de aceste evoluții demografice estimate, pentru a răspunde nevoilor reale ale comunităților.
La nivelul Uniunii Europene, rata fertilității a scăzut la 1,34 copii per femeie în 2024, un nivel minim de la începutul seriei statistice din 2001. Această scădere este observată la nivel global, inclusiv în Asia de Est, America de Nord sau America de Sud. Fenomenul este interpretat ca fiind atât economic, cât și social-cultural, afectând diverse culturi și contexte economice din întreaga lume.