Peste o mie de persoane au protestat în ploaie, în centrul capitalei, pentru a cere legalizarea parteneriatului civil atât pentru cuplurile heterosexuale, cât și pentru cele de același sex. Manifestanții au parcurs traseul format din Piața Universității, Piața Romană și Piața Victoriei, solicitând Parlamentului adoptarea unei legi care să garanteze protecție juridică persoanelor care trăiesc împreună, dar nu sunt căsătorite. Protestul a subliniat necesitatea unor drepturi de bază pentru cetățenii care se află în această situație juridică.
Organizatorii au declarat că au colectat peste 100.000 de semnături în sprijinul parteneriatului civil și le-au depus la Camera Deputaților la data de 27 mai. După o perioadă de mai bine de cinci luni, aceștia susțin că nu au primit niciun răspuns oficial din partea autorităților statului. Vlad Viski, director executiv al Asociației MozaiQ, a menționat că se împlinesc exact 157 de zile de când clasa politică ignoră această inițiativă cetățenească, în ciuda eforturilor depuse pentru respectarea procedurilor legale.
Problema este descrisă ca fiind una de viață și de moarte, deoarece vizează aspecte esențiale precum vizitele în spital, moștenirile, continuarea contractelor de chirie sau accesul la creditele bancare. România este menționată ca fiind una dintre ultimele trei țări din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Slovacia, care nu recunoaște sub nicio formă cuplurile necăsătorite. Vlad Viski a precizat că, deși parlamentarii recunosc în privat argumentele privind condamnarea de către CEDO, lipsește asumarea publică a proiectului legislativ.
Există un risc major ca România să fie condamnată de CEDO și CJUE, ceea ce ar putea duce la plăți de până la un milion de euro pe zi. Vlad Viski a comparat situația cu cea din Ungaria și Polonia, unde la CJUE s-a ajuns la plata unor astfel de sume pentru nerespectarea drepturilor. În contextul deficitului bugetar actual, organizatorii avertizează că pierderea unor astfel de sume din bugetul statului ar reprezenta o dovadă de iresponsabilitate din partea clasei politice.
Pentru ca proiectul să treacă de Parlament, este necesar sprijinul partidelor PSD, PNL și UDMR, deoarece USR și-a arătat deja deschiderea pentru acest vot. Vlad Viski a solicitat o întâlnire cu lideri precum Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor pentru a rezolva această problemă. Aceștia subliniază că, în timp ce cetățenii sunt îndemnați să reducă cheltuielile din cauza deficitului, lipsa de acțiune legislativă poate genera costuri enorme pentru bugetul public.
În cadrul Uniunii Europene, deciziile instanțelor supranazionale pot impune statelor membre implementarea unor drepturi specifice pentru a evita sancțiunile financiare. Instanța de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) monitorizează respectarea standardelor de drept, iar în cazuri de nerespectare a drepturilor fundamentale, statele pot fi obligate să plătească amenzi zilnice substanțiale pentru a asigura conformitatea cu normele europene.