România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor care locuiesc în locuințe supraaglomerate. Conform datelor furnizate de Eurostat, țara noastră prezintă o situație îngrijorătoare pentru segmentul de populație cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. În anul 2025, procentajul tinerilor care se confruntă cu această problemă a depășit pragul de 60%, depășind semnificativ media europeană.
Analiza detaliată a cifrelor arată că rata de supraaglomerare în România este de 60,4% pentru tinerii de vârstă între 15 și 29 de ani. Această valoare o plasează înaintea altor state membre, precum Letonia, unde rata este de 54,9%, și Bulgaria, unde aceasta este de 52,8%. În contrast, cele mai mici rate de supraaglomerare în rândul aceleiași categorii de vârstă au fost înregistrate în Cipru, la 3,5%, urmat de Irlanda și Malta.
La nivelul întregii Uniuni Europene, media pentru tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani este de aproximativ 26,9%. Această cifră este considerabil mai mare decât rata de supraaglomerare înregistrată la nivelul întregii populații din UE, care este de 16,8%. Diferența dintre cele două indicatori este de 10,1 puncte procentuale, ceea ce subliniază dificultățile specifice cu care se confruntă persoanele tinere în ceea ce privește accesul la locuințe adecvate.
În România, decalajul dintre tinerii supraaglomerați și populația totală este unul dintre cele mai mari din Europa. În timp ce pentru tinerii de 15-29 de ani rata este de 60,4%, pentru întreaga populație aceasta este de 40,4%. O astfel de diferență de 20 de puncte procentuale se regăsește și în Bulgaria și Grecia, însă România rămâne în vârful clasamentului Eurostat pentru acest indicator specific.
Evoluția ratei de supraaglomerare în funcție de vârstă indică o scădere pe măsură ce tinerii în vârstă cresc. Pentru persoanele cu vârste între 15 și 19 ani, rata este de 30,1%, în timp ce la grupa de vârstă 20-24 de ani aceasta scade la 28,7%. Pentru categoria de tineri cu vârste între 25 și 29 de ani, indicatorul scade în continuare până la un nivel de 21,8%.
Contextul pieței imobiliare din Europa arată o tendință de revenire a vânzărilor de locuințe în majoritatea statelor membre în anul 2025. După un an 2024 marcat de scăderi în diverse țări, piața pare să se stabilizeze, cu creșteri semnificative în Slovenia sau Lituania. Totuși, în România, dificultățile de locuire pentru tineri persistă în ciuda acestor dinamici de tranzacționare la nivelul continentului.