În România, numărul de decese cauzate de autovătămarea intenționată rămâne o problemă socială majoră, cu o medie de patru decese zilnice. Conform datelor Eurostat pentru anul 2023, în țară s-au înregistrat 1611 decese prin sinucidere, ceea ce reprezintă o rată de 8,3 decese la 100.000 de locuitori. Aceste cifre se concentrează în special pe persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani, o categorie de populație extrem de vulnerabilă în societatea actuală.
Psihologul clinician Mihai Copăceanu subliniază lipsa unor acțiuni concrete la nivel național pentru reducerea acestui fenomen. Specialistul afirmă că România nu are o Strategie Națională Antisuicid și nici proceduri de screening esențiale, fie că este vorba de contextul medical sau de cel educațional. Conform lui Mihai Copăceanu, autoritățile de la nivel local și ministerele de competență nu au o strategie de reducere a numărului de sinucideri, ignorând factorii de risc pentru populațiile vulnerabile.
Problema este accentuată de faptul că, în timp ce atenția mediului public se concentrează pe cazurile de tineri, persoanele de peste 60 de ani rămân într-o zonă de risc ignorată. Mihai Copăceanu menționează că lipsesc hub-urile de sprijin pentru familii și aparținătorii celor care au avut tentative de sinucidere. Mai mult, specialistul critică faptul că discuția despre acest subiect rămâne un tabu, ceea ce împiedică identificarea și salvarea persoanelor aflate în dificultate.
Un alt aspect critic raportat de specialist este poziția Bisericii Ortodoxe față de acest fenomen. Conform lui Mihai Copăceanu, condamnarea sinucigașilor de către Biserică determină o tăcere dăunătoare, lăsând oamenii să sufere singuri fără a fi încurajați să solicite ajutor. Această abordare contribuie la izolarea persoanelor vulnerabile, care nu găsesc sprijin nici la nivelul comunităților, nici în cadrul instituțiilor care ar trebui să ofere asistență în momentele de criză.
La nivelul Uniunii Europene, în 2023, s-au înregistrat 48.370 de decese prin autovătămare intenționată, reprezentând 1,0% din totalul deceselor. Datele arată că rata de mortalitate este mai mare în rândul bărbaților, care reprezintă 76,4% din totalul deceselor în UE. În România, rata de mortalitate prin sinucidere este mai mare odată cu vârsta, crescând de la 0,2 la 100.000 de persoane sub 15 ani, la 17,3 pentru cei de peste 65 de ani.
În contextul european, România se situează într-un interval de raportare care necesită monitorizare, deși ratele de decese prin sinucidere variază semnificativ între statele membre. De exemplu, Lituania, Slovenia și Ungaria prezintă cifre mai mari, în timp ce Grecia și Cipru au rate mai mici. Monitorizarea acestor date este esențială pentru înțelegerea dinamicii demografice și a impactului factorilor de risc asupra populației din regiune.