România deține cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. Conform datelor publicate de Eurostat în mai 2026, în această situație se află 19,2% dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care este de 11%, evidențiind o discrepanță majoră față de restul continentului.
Acești tineri sunt identificați în statisticile oficiale prin termenul NEET, o prescurtare din limba engleză pentru Not in Employment, Education or Training. Indicatorul vizează atât persoanele care se află în proces de căutare a unui loc de muncă, cât și pe cele care nu lucrează din alte motive. Aceștia din urmă sunt definiți prin faptul că nu urmează niciun curs de pregătire sau studii în perioada actuală.
O tendință observată în societate este dorința multor tineri de a deveni antreprenori înainte de a intra pe piața muncii ca angajați. Mulți adolescenți exprimă dorința de a avea propria afacere, respingând ideea de a lucra pentru cineva. Totuși, unii observatori avertizează că această viziune de „business” se poate lovi de lipsa capitalului, deoarece majoritatea nu au resurse financiare fără sprijinul părinților sau al unor moșteniri.
Discuțiile privind piața muncii evidențiază și dificultățile legate de nivelul veniturilor pentru cei care aleg angajarea. Unii români au semnalat că salariile mici, precum un venit de 2.800 de lei net, sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuieli precum chiria de 2.000 de lei. În acest context, unii tineri consideră că a nu se angaja este un cost de oportunitate pentru a încerca alte direcții pe termen lung.
Există și cazuri în care lipsa locurilor de muncă este cauza principală a statutului de NEET. Unii tineri au relatat că au aplicat pentru numeroase posturi, inclusiv în magazine sau call center-uri, fără a primi nicio ofertă. O absolventă de facultate a menționat că a petrecut șase luni aplicând la diverse joburi, inclusiv muncă fizică, fără a primi niciun apel de la angajatori.
Statutul de NEET reflectă o problemă structurală în integrarea tinerilor pe piața muncii, afectând capacitatea de dezvoltare economică. În Uniunea Europeană, țări precum Țările de Jos, Suedia și Slovenia înregistrează cele mai mici ponderi de tineri în această situație, cu valori de 5,3%, 5,9% și 7,6%. La polul opus, pe lângă România, Bulgaria și Grecia prezintă cifre ridicate de tineri care nu studiază și nu lucrează.