În diverse zone ale Transilvaniei, români au ales să renunțe la agitația urbană sau la viața din străinătate pentru a reconstrui locuri părăsite. Acești oameni au investit resurse în restaurarea unor case în ruină și în revitalizarea unor sate care păreau uitate de timp. Prin eforturi constante de aproape un deceniu, ei au reușit să transforme ruinele în spații de cazare, puncte gastronomice și locuri de întâlnire pentru comunitate.
În satul Vălișoara, de lângă Deva, Cosmin Călușer a decis să se mute cu familia din Madrid în anul 2019. Deși locuiește la țară, acesta își coordonează echipa de IT de la computer, menținând o activitate globală. Cosmin Călușer oferă cursuri de IT pentru copiii din sat și predă filosofie online. Familia folosește timpul de navetă spre oraș pentru a asculta muzică, transformând o activitate cotidiană într-un moment de plăcere și conexiune.
În satul Cobor, familia Petre a început o transformare radicală încă din 2017, când Silviu Petre a vândut un pub din Cluj pentru a se stabili acolo. Aceștia au cumpărat opt proprietăți, inclusiv case care fuseseră arse sau care erau simple ruine de pereți fără garduri. Silviu Petre și Camelia Petre au refăcut clădirile în stilul tradițional săsesc, folosind meșteri locali. Astăzi, locurile lor oferă cazare și găzduiesc târguri cu produse artizanale.
Proiectul din Cobor pune accent pe implicarea localnicilor, creând oportunități de muncă pentru oamenii din zonă. Camelia Petre adună artizani care lucrează cu materiale naturale, precum lână, ceramică sau siropuri, pentru a le promova produsele. În curtea familiei se organizează seminarii și evenimente care unesc comunitatea și sprijină copiii din școala satului. Această abordare transformă un spațiu aproape pustiu într-un punct de interes pentru vizitatori din toată țara.
O altă poveste de succes este cea a Ioanei și Adrian Florea, care s-au întors din Danemarca pe dealurile din Ampoița, Alba. Ei au investit în reconstrucția unei clădiri folosind materiale recuperate, inclusiv ferestre vechi din Danemarca. În 2024, au început să organizeze nunți și evenimente, reușind să atragă peste o mie de vizitatori la un târg organizat de ei. Din veniturile astfel strânse, au finanțat excursii pentru copiii satului și un spațiu de joacă.
Această tendință de migrare inversă către mediul rural reflectă o dorință de a găsi un ritm de viață mai lent și mai autentic. Deși procesul de restaurare a caselor vechi și de integrare în comunitățile rurale implică o muncă fizică și financiară extrem de riguroasă, beneficiile psihologice sunt semnificative. Acești oameni caută o libertate pe care mediul urban, marcat de poluare și agitație, nu o mai poate oferi în mod eficient.