Consumul excesiv și organizarea deficitară a alimentelor pot costa o familie din România între câteva sute și câteva mii de lei în fiecare an. Fenomenul de risipă alimentară afectează nu doar bugetele cetățenilor, ci și industria agroalimentară, în contextul în care în România se aruncă anual aproximativ 1,87 milioane de tone de deșeuri alimentare din gospodării. Această problemă este accentuată de decizii zilnice care par minore, dar care au un impact economic direct asupra consumatorilor.
Multe dintre pierderile financiare provin din obicei precum cumpărăturile efectuate fără o listă clară sau când persoana merge la magazin pe stomacul gol. Aceste acțiuni duc la achiziții impulsive de produse perisabile în cantități mai mari decât necesarul real. De asemenea, lipsa unui plan pentru gătit sau gestionarea defectuoasă a porțiilor supradimensionate contribuie la risipă. Fără o strategie de congelare sau reutilizare a resturilor, o parte considerabilă din resurse este irosită.
Modul de depozitare în frigider este un alt factor critic care determină expirarea produselor. Fără aplicarea principiului „First In, First Out”, produsele mai vechi rămân ascunse în spatele celor noi și ajung să fie aruncate. Confuzia dintre termenul „A se consuma până la”, care indică siguranța, și „A se consuma de preferință înainte de”, care se referă la calitatea optimă, complică situația. Aceste neglijențe se acumulează, transformând sumele pierdute în resurse care ar fi putut fi folosite pentru sănătate sau educație.
Problema afectează și sectorul comercial, unde surplusul de alimente cauzat de ambalaje deteriorate sau erori de etichetare generează costuri suplimentare. Companiile pierd nu doar valoarea mărfii, ci și sumele necesare pentru transport și eliminarea deșeurilor. FBAR susține că donarea surplusului poate fi un avantaj economic, deoarece legislația permite deductibilitatea fiscală integrală și scutirea de TVA pentru produsele transferate gratuit către Băncile pentru Alimente.
Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România, subliniază că risipa este o problemă gravă de gestiune economică. El menționează că prin donarea surplusului se poate combate insecuritatea alimentară, în timp ce în gospodării se pierd bani pe mâncare uitată în frigider. Rețeaua de bănci regionale a colectat, de la înființarea sa în 2016 până în iunie 2026, peste 49.000 de tone de produse, transformând peste 48.000 de tone de alimente în peste 96 de milioane de porții de hrană.
În România, gestionarea resurselor alimentare este o temă de actualitate, în contextul în care impactul economic și de mediu al deșeurilor rămâne ridicat. Deși există inițiative de recuperare, eficiența sistemelor de distribuție a surplusului rămâne un subiect de interes pentru stabilitatea socială și economică a populației.