Proiectul pentru înființarea Parcului Național Munții Făgăraș a intrat într-o etapă decisivă, așteptând avizul Academiei Române pentru studiul de fundamentare. Această etapă este considerată un pas esențial pentru a putea declanșa ulterior procedura administrativă necesară constituirii noii arii protejate. Procesul de creare a parcului implică o coordonare complexă între instituțiile de cercetare și autoritățile de stat, fiind un demers major pentru conservarea naturii în România.
După primirea avizului de la Academia Română, urmează o etapă de negociere cu administrațiile locale. Proiectul de hotărâre de guvern va necesita acordul autorităților din județele Brașov, Sibiu, Argeș și Vâlcea, deoarece parcul se va întinde pe teritoriul acestor patru unități administrativ-teritoriale. Fără consensul acestor județe, promovarea proiectului la nivel guvernamental va fi blocată, ceea ce subliniază importanța colaborării între nivelul central și cel local.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că lipsa parcurilor noi în ultimele două decenii provine din conflictele de interese. Ea a menționat că, în prezent, obiectivele de protecție la nivel național se ciocnesc cu interesele și temerile comunităților locale. Această situație de blocare între „național” și „local” este cauza principală pentru care România nu a mai înființat un parc național de aproximativ 20 de ani, din cauza dificultății de a găsi compromisuri.
Fundația Conservation Carpathia susține acest proiect, argumentând că parcurile naționale pot deveni motor de dezvoltare economică în zonele rurale. Directorii executivi ai fundației, Christoph și Barbara Promberger, au subliniat că, prin administrare corectă, aceste zone pot genera venituri și locuri de muncă. Barbara Promberger a prezentat argumente bazate pe modele internaționale, unde valoarea economică creată în jurul parcurilor depășește costurile publice necesare pentru administrarea acestora.
Regizorul Dan Dinu a intervenit în discuție, subliniind importanța resurselor naturale pentru supraviețuirea oamenilor. El a argumentat că parcurile nu sunt doar destinații de vacanță, ci zone vitale care ne oferă apă, hrană și aer curat. Din acest motiv, după o perioadă de două decenii fără nicio extindere a rețelei de arii protejate, România are nevoie de un nou parc național pentru a asigura gestionarea corectă a acestor resurse esențiale.
În prezent, România dispune de un total de 13 parcuri naționale. Acestea acoperă o suprafață de aproximativ 1,3% din întregul teritoriu al țării, conform datelor prezentate de Conservation Carpathia în cadrul campaniei „Parcul Generațiilor”. Această cifră evidențiază necesitatea extinderii rețelei de protecție pentru a îmbunătăți conservarea biodiversității și a sprijini dezvoltarea sustenabilă a comunităților din zonele montane.