Sari la conținut
Ultima oră Proiectul Oltenia de sub Munte atrage jumătate de milion de turiști anual în județul Vâlcea
Progresul Național
Social

Proiectul Oltenia de sub Munte atrage jumătate de milion de turiști anual în județul Vâlcea

Inițiativa privată a Asociației Kogayon dezvoltă un brand turistic sustenabil în șase localități, în ciuda dificultăților administrative.

3 min citire
Proiectul Oltenia de sub Munte atrage jumătate de milion de turiști anual în județul Vâlcea
Foto: Ziarul Financiar

Proiectul Oltenia de sub Munte, o inițiativă care cuprinde șase localități din județul Vâlcea, reușește să atragă anual aproximativ 500.000 de turiști. Această zonă, formată din Horezu, Băile Olănești, Vaideeni, Costești, Bărbătești și Stoenești, are o populație totală de circa 23.000 de locuitori. Proiectul este condus de Asociația Kogayon, organizația care a pus bazele Parcului Național Buila-Vânturarița încă din anul 2004.

Asociația Kogayon a gestionat numeroase activități de cercetare, conservare și infrastructură turistică în perioada 2003-2019. Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, a declarat că, de la înființarea parcului până în 2019, au reușit să atragă finanțări de 300.000 de euro. Totuși, impactul economic pentru comunitate a fost estimat la 30 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o multiplicare a investiției de 100 de ori.

În anul 2019, a fost lansat proiectul Oltenia de sub Munte – Geoparc aspirant UNESCO, cu investiții planificate până în 2024. Deși asociația a primit o vizită de evaluare UNESCO în 2024, procesul a fost blocat de deciziile administrative locale. Candidatura a fost retrasă după ce Consiliul Local Horezu a votat împotriva demersurilor pentru înființarea unui geoparc pe teritoriul acelei localități.

În ciuda acestui obstacol, brandul Oltenia de sub Munte a reușit să se extindă și să creeze o rețea de circa 150 de parteneri locali. Această rețea include diverse afaceri, de la unități de cazare și puncte gastronomice, până la meșteșugari și olari. Mulți antreprenori au ales să se întoarcă în aceste sate din zone urbane precum Bucureștiul, fiind atrași de potențialul de dezvoltare al zonei.

Florin Stoican a precizat că asociația nu va mai depune o nouă candidatură la UNESCO în viitor apropiat. Energia va fi concentrată pe dezvoltarea directă a comunității, cu sprijinul unor parteneri privați precum BRD și Lidl. Asociația a lansat, de asemenea, un ghid de relocare pentru persoanele care doresc să se mute de la oraș la sat, oferind explicații despre această tranziție.

Modelul de dezvoltare ales de această comunitate pune accentul pe un turism sustenabil, evitând abordarea agresivă de masă. Obiectivul principal este protejarea naturii, a patrimoniului cultural și a respectului față de locuitorii zonei. Această strategie de echilibru între activitatea economică și conservare reprezintă un atu pentru România în fața piețelor europene, oferind o alternativă la strategiile de administrare publică care rămân adesea doar pe hârtie.

Surse

Sursa: Ziarul Financiar

Tot în Social