Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București a organizat, între 31 august și 4 septembrie 2026, un program educațional dedicat elevilor din clasele primare și gimnaziale. Evenimentul, bazat exclusiv pe voluntariat, a transformat sălile universitare în spații de explorare liberă, unde copiii au putut învăța să își pună întrebări fundamentale și să construiască propriile ipoteze. Această inițiativă a urmărit dezvoltarea gândirii critice într-un mediu care elimină presiunea evaluărilor clasice și a notelor.
Programul a ajuns la a șaptea ediție sub coordonarea conferențiarului universitar dr. Marin Bălan, înregistrând un succes de participare foarte mare. Cererea a fost atât de mare încât organizatorii au fost nevoiți să dubleze numărul de locuri disponibile în doar două zile, formând mai multe grupuri de studiu. Efortul a fost susținut de o echipă de cinci persoane, formată din dr. Marin Bălan, alături de o grupă de masterande și studente ale facultății, care au livrat în total 30 de ateliere.
Metoda de predare a mizat pe eliminarea ierarhiilor tradiționale prin așezarea elevilor în cerc, o structură care previne marginalizarea copiilor vulnerabili. Conform dr. Marin Bălan, această abordare elimină poziția de dominație a profesorului de la catedră și oferă copiilor încredere, deoarece greșelile nu sunt judecate. Un exemplu prezentat este cel al unui elev de clasa a II-a care, într-un sistem clasic, ar fi fost etichetat drept „năzdrăvan”, dar care s-a implicat activ în acest format de învățare.
Pe lângă dezbaterile clasice, programul a integrat artele vizuale și dansul pentru a facilita procesul de reflecție și gândire. Elena Lixandru a utilizat secvențe din Lacul Lebedelor pentru a explica diferența dintre realitate și aparență, în timp ce Clara Caradimu a coordonat ateliere de pictură și modelaj pe teme precum somnul sau misterul. Această abordare a demonstrat că arta poate servi drept canal către filosofare, ajutând și elevii care tind să fie invizibili în sistemul de învățământ tradițional.
Deși disciplina „Filosofie pentru copii” este prevăzută ca materie opțională în curriculumul național pentru clasele a III-a și a IV-a, implementarea sa în școlile de stat este rară. Această situație apare adesea din cauza priorităților părinților, care se concentrează pe orele de matematică sau limba română. Totuși, experții subliniază că dezvoltarea gândirii logice și a argumentării are un impact direct asupra performanțelor școlare, îmbunătățind rezultatele la matematică și la limba maternă.
În contextul academic actual, universitățile din România urmăresc performanțe internaționale în diverse domenii. De exemplu, UMF „Carol Davila” din București și-a reconfirmat recent poziția în Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2026. Această orientare spre excelență academică și recunoașterea la nivel global a instituțiilor de învățământ superior reprezintă un element important în peisajul educațional din țară, evidențiind importanța standardelor de performanță în procesul de învățare și cercetare.