Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române a realizat o analiză detaliată asupra a 1.252 de fraude online cu investiții în acțiuni și criptomonede. Studiul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 30 iunie 2026, având scopul de a contura un profil al victimelor acestui tip de infracțiune. Datele colectate arată că majoritatea celor păcălite provin din mediul urban, numărul total de persoane afectate în acest segment fiind de 992, ceea ce reprezintă 78% din totalul raportat.
Vârsta reprezintă un factor determinant în vulnerabilitatea în fața acestor scheme de înșelăciune online. Între 64,1% dintre victime se încadrează în intervalul de vârstă cuprins între 46 și 75 de ani, deși vârsta minimă înregistrată a fost de 16 ani, iar cea maximă de 91 de ani. Cel mai frecvent au fost păcălite persoanele cu vârsta între 66 și 75 de ani, care dețin în medie studii de nivel mediu, reprezentând 50,8% din totalul celor afectați de aceste fraude.
Statutul ocupațional oferă, de asemenea, indicii importante despre grupurile de risc în cazul fraudelor informatice. Analiza indică faptul că 41,9% dintre victime erau pensionari, în timp ce alte 41,1% erau persoane angajate la momentul comiterii faptei. Modul de operare cel mai des întâlnit a implicat solicitarea trimiterii de bani, o metodă utilizată în 74,8% din cazurile analizate, sub pretextul unor investiții promițătoare în acțiuni sau criptomonede.
În ceea ce privește promisiunile făcute infractorilor, 51,5% din situații au vizat investiții în acțiuni, în timp ce aproximativ 24% au fost legate de criptomonede. Prejudiciile financiare sunt semnificative și au fost plătite în diverse valute. În 1.038 de cazuri, sumele au fost transferate în lei, totalul prejudiciului depășind 58 de milioane de lei. Totodată, în 125 de situații s-au plătit peste 2 milioane de euro, iar în 193 de cazuri s-au plătit aproape 6 milioane de dolari.
Analiza evidențiază o diversitate a profilului victimelor, de la tineri de 16 ani până la persoane de 91 de ani, demonstrând că nicio categorie nu este complet imună. Deși persoanele cu studii medii sunt cele mai afectate, 38,8% dintre victime aveau studii superioare. Această complexitate a fraudelor subliniază necesitatea unei atenții sporite la schemele de investiții digitale, indiferent de nivelul de educație sau de statutul social al persoanei vizate de grupările de infractori.
Monitorizarea acestor tendințe este esențială într-un context în care tehnologiile financiare digitale devin tot mai accesibile, dar și tot mai utilizate de către infractori pentru a manipula investitorii. Deși piața de capital și activele digitale oferă oportunități, profilul victimelor din România arată că schemele de tip investiții pot afecta grupuri demografice diverse, de la angajați la pensionari, prin promisiuni false de profit rapid.