Implementarea noului Cod al urbanismului a generat o controversă majoră privind necesitatea avizelor pentru lucrări în zonele construite protejate. Reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Sibiu au avertizat că procedurile de avizare ar putea fi blocate, în timp ce specialiștii și arhitecții dezbat dacă anumite reparații mai necesită acordul autorităților. Situația de incertitudine afectează atât primăriile, cât și proprietarii de imobile din zonele istorice.
Ilie Dan Nanu, directorul executiv al Direcției pentru Cultură Sibiu, a subliat că noul Cod creează probleme în procedura de emitere a certificatelor de urbanism. Acesta a menționat că atât Primăria Sibiu, cât și Consiliul Județean se află într-o stare de incertitudine legislativă. Conform lui Nanu, în zonele construite protejate, unde nu se află monumente sau clădiri cu valoare arhitecturală, obligația de obținere a acordului nu mai apare în mod clar în textul noului Cod.
Problema este extrem de complexă deoarece noul Cod permite efectuarea unor lucrări fără autorizație de construire, precum reparații la pardoseli sau instalații, dacă acestea nu modifică aspectul clădirii. Arhitectul Dan Isăilă a susținut că noul Cod intră în conflict direct cu legea specială a monumentelor. Conform acestuia, orice intervenție în zonele construite protejate ar trebui să se facă cu avizul sau acordul Direcției pentru Cultură, însă noul Cod nu elimină explicit această prevedere.
Paul Mureșan-Iuga, arhitectul-șef al județului Sibiu, a explicat că modificările afectează modul în care sunt controlate și sancționate lucrările de construcții. El a indicat faptul că Ministerul Culturii va trebui să vină cu clarificări suplimentare privind interpretarea articolelor legate de zonele de protecție. De asemenea, a menționat că o modificare rapidă a Codului ar putea fi dificilă, deoarece adoptarea acestuia este strâns legată de angajamentele asumate de România prin PNRR.
Conflictul juridic este evidențiat și de faptul că unii arhitecți susțin că proprietarii nu pot fi sancționați pentru lucrări care nu sunt interzise expres în noul Cod. Ioan Marian Țiplic, președintele Comisiei Naționale de Arheologie, a avertizat că lipsa unei corelări între prevederi va duce inevitabil la procese în instanță. Instituțiile vor trebui să ia decizii individuale, bazându-se pe propriile interpretări ale noilor reguli de urbanism.
În contextul schimbărilor legislative din domeniul construcțiilor, România se confruntă cu o perioadă de tranziție legislativă marcată de noul Cod al urbanismului. Această perioadă este critică pentru coordonarea proiectelor de infrastructură și de conservare a patrimoniului. În acest cadru, corelarea normelor de aplicare este esențială pentru a evita blocajele administrative și pentru a asigura respectarea angajamentelor internaționale legate de dezvoltarea economică și protejarea patrimoniului istoric.