Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European, a subliniat că întoarcerea românilor din diaspora nu poate fi realizată doar prin stimulente financiare. Acesta a declarat că migrația muncii și vulnerabilitatea socială sunt factori care alimentează creșterea extremelor politice. Conform vicepreședintelui, stabilitatea și încrederea în serviciile publice sunt condiții esențiale pentru ca cetățenii să decidă revenirea în România, depășind barierele economice sau de confort oferite în străinătate.
Analizând contextul european, Nicu Ștefănuță a comparat România cu landul german Saxonia-Anhalt, menționând că ambele regiuni au trăit experiențe comune de post-comunism. El a explicat faptul că atât în Germania, cât și în România, există o populație îmbătrânită, o migrație masivă a forței de muncă și o nevoie de tăieri bugetare. Această situație de austeritate, combinată cu dificultățile economice, creează o "furtună perfectă" care favorizează ascensiunea partidelor de extremă dreaptă.
În ceea ce privește diaspora, Nicu Ștefănuță a respins ideea că românii din străinătate sunt toți prosperi, afirmând că mulți muncesc greu și trăiesc la limită. El a criticat propunerile de a oferi sume mari de bani pentru revenire, considerând că astfel de măsuri nu rezolvă problemele structurale. Pentru acesta, românii se vor întoarce doar dacă există școli de calitate pentru copii și spitale sigure, unde să nu se confrunte cu riscuri de infecții nozocomiale.
Politicienii trebuie să recupereze electoratul vulnerabil, care se simte abandonat de forțele tradiționale, în special în zonele rurale și în orașele mici. Nicu Ștefănuță a observat că extrema dreaptă a preluat teme sociale, precum ajutorul pentru locuințe sau protecția împotriva dobânzilor mari, oferind soluții populiste. El a avertizat că lipsa unor forțe de stânga credibile în România permite acestor grupuri să ocupe golul lăsat de partidele politice clasice.
Pe planul securității, vicepreședintele a subliniat importanța Ucrainei în apărarea regiunii, menționând că aceasta posedă cea mai performantă armată non-rusă și o experiență vastă în utilizarea dronelor. Nicu Ștefănuță a criticat lipsa de pregătire a populației române și absența unei hărți clare a adăposturilor civile. El a afirmat că, spre deosebire de Finlanda, România pare să aibă o reziliență scăzută în fața amenințărilor externe directe.
Contextul securitar actual este marcat de o monitorizare constantă a spațiului aerian, având în vedere incidentele cu drone în zone precum Galați sau Tulcea. În acest interval, autoritățile au fost nevoite să ridice avioane F-16 pentru monitorizarea obiectivelor de pe teritoriul țării. Aceste evenimente subliniază necesitatea unei infrastructuri de apărare solidă și a unei pregătiri civile mai riguroase în fața riscurilor de război.