În Europa, paradoxul dintre cantitățile uriașe de alimente aruncate și numărul crescut de persoane care nu își permit o masă decentă devine o problemă socială majoră. În timp ce milioane de tone de produse ajung la gunoi, tot mai mulți oameni, inclusiv pensionari și persoane care au un loc de muncă, apelează la băncile pentru alimente. Situația este discutată în cadrul Climate Change Summit 2026, unde s-a subliniat nevoia de intervenție guvernamentală.
Esteban Arriaga Miranda, directorul general al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA), afirmă că doar aproximativ 2% din alimentele disponibile pentru recuperare sunt salvate în prezent de-a lungul lanțului de aprovizionare. Estimările indică faptul că în Europa se pierd circa 58 de milioane de tone de alimente, cifra incluzând gospodăriile, producătorii și magazinele. Recuperarea unui volum mai mare de produse ar putea hrăni până la 30 de milioane de oameni din întreaga Europă.
Profilul persoanelor care solicită ajutor alimentar s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, conform declarațiilor lui Esteban Arriaga Miranda. Pe lângă refugiați, băncile pentru alimente ajută tot mai mulți pensionari ale căror pensii nu acoperă cheltuielile de zi cu zi din cauza inflației. Un fenomen îngrijorător este creșterea numărului de persoane care au un loc de muncă cu normă întreagă, dar care nu își pot plăti facturile și ajung să ceară sprijin alimentar.
Datele furnizate de Federația Europeană a Băncilor pentru Alimente arată o creștere masivă a cererii de asistență în perioada recentă. Între anii 2024 și 2025, numărul persoanelor care au apelat la aceste bănci a crescut cu 800.000 de unități, atingând pragul de 13 milioane de beneficiari. Această evoluție pune o presiune imensă pe rețelele de distribuție, care încearcă să ofere sprijin respectând demnitatea celor aflați în situații dificile.
Pentru a combate această criză, se propun măsuri precum introducerea unor facilități fiscale pentru companiile care donează surplusul alimentar, inclusiv în ceea ce privește TVA-ul. Esteban Arriaga Miranda subliniază că dreptul la hrană ar trebui garantat prin lege în toate statele europene, deoarece băncile pentru alimente nu pot și nu trebuie să înlocuiască responsabilitatea guvernelor de a combate sărăcia. Soluțiile concrete ar trebui să includă și politici de management mai bun al produselor nevândute.
Schimbările climatice și instabilitatea geopolitică, precum conflictul din Ucraina, accentuează vulnerabilitatea populației europene. Fenomenele meteo extreme și creșterea prețurilor alimentare pun în dificultate accesul la hrană, chiar dacă produsele sunt disponibile pe rafturile magazinelor. Această triplă criză — hrană, apă și climă — afectează în mod special regiunea Europei Centrale și de Est, necesitând investiții în infrastructură și logistică pentru a asigura distribuția eficientă a surplusului alimentar.