Un raport recent publicat de Curtea de Conturi a scos la lumină erori majore de calcul în procesul de recalculare a pensiilor, desfășurat la 1 septembrie 2024. Analiza indică faptul că peste 2.100.000 de pensionari au primit sume eronate, în unele cazuri chiar și mai mici decât cele cuvenite. Situația a generat controverse privind modul în care au fost gestionate drepturile de pensie în cadrul procesului de recalculare a celor 4.600.000 de pensii din România.
Conform datelor furnizate de Curtea de Conturi, au fost identificate suspiciuni privind punctaje anuale mai mici pentru un număr de 2.211.060 de beneficiari. Din cadrul unui control detaliat efectuat pe un eșantion de 22 de cazuri, s-a constatat că în nouă dintre acestea pensiile au fost acordate cu o sumă de 2.147 de lei mai mică. Instituția de control a estimat că subevaluarea totală a drepturilor de pensie poate ajunge la suma de 230.364.905 lei.
Pe de altă parte, auditorii au identificat și alte nereguli, precum acordarea unor punctaje anuale mai mari decât cele prevăzute în 574.060 de cazuri. Într-un eșantion de 15 dosare, au fost confirmate nouă situații în care pensiile au fost cu 2.240 de lei mai mari. Totodată, s-a observat că unele pensii fuseseră calculate greșit și înainte de aplicarea Legii nr. 360/2023, subevaluarea totală fiind estimată la 311.745.847 lei.
În urma acestor constatări, șeful Casei de Pensii, Nicolae Giuglea, a oferit un răspuns critic la adresa raportului. Acesta a declarat că instituția trebuie să răspundă la cifre cuantificate, nu la probabilități sau extrapolări, întrebând și dacă Curtea de Conturi a verificat 2,5 milioane de dosare în șase luni. Nicolae Giuglea a criticat modul de lucru al auditorilor, susținând că Curtea de Conturi nu utilizează metode de calcul adecvate pentru verificarea acestor date.
Problemele identificate de Curtea de Conturi includ și alte erori de gestionare, precum neevidențierea stagiilor de cotizare din sistemul agricol sau plata simultană a pensiei și a salariului pentru persoanele care au optat să rămână active până la vârsta de 65 de ani. De asemenea, au fost semnalate erori privind acordarea punctelor de stabilitate și probleme legate de plata pensiilor dintr-un buget incorect, afectând astfel corectitudinea drepturilor de pensie acordate beneficiarilor.
Procesul de recalculare a pensiilor în România este un mecanism complex, reglementat prin legi specifice care vizează ajustarea drepturilor în func de anii de muncă și contribuții. În cadrul acestui sistem, corectitudinea datelor privind stagiile de cotizare și punctajele anuale este esențială pentru evitarea subevaluărilor. Monitorizarea acestor procese de recalculare este un aspect critic pentru stabilitatea sistemului de pensii și pentru drepturile financiare ale cetățenilor.