Situația siguranței construcțiilor din București rămâne una critică, conform datelor furnizate de Administrația Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din octombrie 2026. În Capitală, procesul de inventariere și consolidare a imobilelor vulnerabile continuă într-un ritm lent, lăsând în urmă numeroase structuri care ar putea fi afectate de un seism puternic. În prezent, autoritățile monitorizează o listă de imobile care necesită atenție imediată pentru a preveni dezastrele structurale.
Conform evidențelor AMCCRS, în București există 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (RsI), ceea ce înseamnă că acestea sunt pasibile de prăbușire totală sau parțială la un cutremur major. Totodată, aproximativ 490 de imobile sunt clasificate în clasa a II-a (RsII), fiind construcții care pot suferi avarii structurale grave, fără ca pierderea stabilității să fie considerată probabilă. În plus, alte 1.450 de clădiri sunt menționate în categorii de urgență, pe baza unor expertize efectuate încă din anii ’90.
Lista publică a municipalității cuprinde în total aproximativ 2.800 de imobile care au fost expertizate sau sunt înregistrate în evidențele tehnice, inclusiv clădiri care au trecut deja prin procesul de consolidare. Cele mai multe construcții vulnerabile sunt localizate în zonele istorice și centrale ale orașului, unde numărul de clădiri construite înainte de introducerea normelor antiseismice moderne este foarte ridicat. Această zonare indică un risc concentrat în nucleul urban al capitalei.
Dimensiunea reală a vulnerabilității ar putea depăși semnificativ cifrele oficiale de la AMCCRS, conform unor estimări externe. Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a menționat în octombrie o estimare a Băncii Mondiale care indică faptul că peste 20.000 de clădiri din București ar putea fi vulnerabile la cutremur. Este important de precizat că această cifră reprezintă o estimare a vulnerabilității generale, nu numărul de clădiri care au fost deja expertizate oficial în clasa I de risc seismic.
La nivel național, lipsa unui sistem informatic integrat complică monitorizarea clădirilor expertizate, conform unor informații transmise de Ministerul Dezvoltării în iulie 2026. Până în prezent, doar 3.724 de clădiri au trecut printr-o evaluare vizuală rapidă, dintre care 2.305 sunt rezidențiale, 780 aparțin sistemului de învățământ și 106 sunt din sectorul sanitar. Ministerul lucrează însă la dezvoltarea unui registru național digital pentru a centraliza treptat aceste informații tehnice esențiale.
Această problemă a siguranței structurale este extrem de actuală, având în vedere evenimentele seismice recente care au afectat țara. Un cutremur de 5,7 magnitudine a provocat panică și răniți în zone precum Galați și Buzău, declanșând alerte și intervenții ale IGSU. Astfel, necesitatea de a identifica clădirile care nu rezistă la astfel de șocuri devine o prioritate de securitate națională pentru protejarea populației.