Directorul Centrului Național de Cultură a Romilor, Mihai Neacșu, a semnalat marți, 6 octombrie 2026, faptul că o parte mică dintre romii din România își recunoaște public etnia. Această declarație a fost făcută în cadrul evenimentului intitulat „Holocaustul. O mărturie pentru tineri”, care a avut loc la Palatul Cotroceni. La acest eveniment au participat președintele Nicușor Dan, alături de un număr considerabil de elevi și studenți.
Mihai Neacșu a explicat că, de la anul 1990, când romii au avut posibilitatea de a-și exprima istoria și tradițiile, doar o treime dintre ei și-a asumat identitatea etnică. Situația persistă și în prezent, deoarece la recensământ aproximativ o treime din populație își declară etnia. Motivul principal pentru această reticență este teama de stigmat și de o imagine publică care, în mod general, nu a fost una pozitivă pentru această comunitate.
În cadrul intervenției sale, Mihai Neacșu a subliniat că romii sunt cetățeni români care și-au îndeplinit datoria față de statul român pe parcursul istoriei. El a menționat că există documente din arhivele istorice care dovedesc acest lucru, precum cazul soldaților romi aflați pe front. Aceștia cereau autorităților să nu le deporteze familiile, argumentând că luptă pentru România, în ciuda faptului că statul le deporta rudele.
Pentru a ilustra impactul psihologic al discriminării, directorul a relatat povestea unui bătrân care, aflat pe patul de moarte, a cerut să fie îngropat în picioare. Acesta, după ce a auzit despre conflictele interetnice din România, i-a transmis nepoților că vrea să stea drept în mormânt, deoarece toată viața a stat aplecat. Mihai Neacșu a dorit să transmită că demnitatea poate fi recâștigată prin sprijinul statului și prin educație.
Mihai Neacșu a oferit asigurări că Agenția Națională pentru Romi și Centrul Național de Cultură a Romilor vor întreprinde demersuri pentru a promova adevărul istoric despre Holocaust. Scopul este ca generațiile viitoare să poată trăi cu demnitate și să aibă o relație bazată pe cunoaștere cu statul român. Această abordare vizează construirea unei societăți bazate pe informații studiate în școli și pe respectul față de cetățenii care contribuie la țară.
În România, procesul de identificare a etniei prin recensământ este un instrument statistic esențial pentru monitorizarea incluziunii sociale și a demografiei. Datele colectate prin aceste proceduri oficiale sunt utilizate de instituțiile statului pentru a formula politici publice și pentru a evalua nivelul de integrare a diverselor grupuri de cetățeni în cadrul societății române.