Persoanele în vârstă sunt țintele principale ale unor grupări de infractori care profită de lipsa de familiarizare cu tehnologiile digitale. Acești escroci utilizează tehnici de manipulare psihologică pentru a provoca emoții puternice, împiedicând victimele să verifice informațiile primite. Strategiile variază de la apeluri telefonice false până la utilizarea inteligenței artificiale pentru clonarea vocii sau crearea de imagini de convingere.
Una dintre cele mai frecvente metode este schema „Accidentul”, în care un necunoscut pretinde că o rudă a provocat un accident sau are nevoie de o operație urgentă. Infractorii pot imita vocea unei persoane care plânge pentru a crește realismul situației, solicitând apoi bani, bijuterii sau valută. Victimele sunt instruite să nu închidă telefonul și să predea bunurile unui curier sau unui asistent medical desemnat de apelant.
O altă variantă periculoasă este falsul medic, care invocă necesitatea unui implant costisitor sau a unui medicament pentru un membru al familiei. Escrocii pot folosi termeni medicali și pot menționa nume de spitale reale pentru a câștiga încrederea victimei. În paralel, există și fraudele bancare prin care infractorii pretind că există tranzacții suspecte, folosind tehnologia de tip spoofing pentru a afișa pe ecran numărul real al băncii sau al Poliției.
Investițiile care promit câștiguri rapide reprezintă o altă capcană, fiind promovate pe rețelele sociale prin utilizarea imaginilor unor persoane cunoscute sau a unor instituții publice. După o sumă inițială mică, victimele sunt convinge să investească sume tot mai mari în platforme false, unde apar câștiguri spectaculoase care nu pot fi retrase. ASF avertizează că autoritatea nu solicită depuneri pe platforme și nu intermediază recuperarea investițiilor pierdute.
Frauda se manifestă și prin falsul angajatului de la gaze sau electricitate, care poate intra în locuință sub pretextul unei avarii sau a unei verificări. De asemenea, există schemele de tip „fals premiu” sau „ajutor de la stat”, unde victimele sunt îndemnate să plătească taxe pentru a primi sume de bani sau subvenții. Nicio instituție oficială nu solicită datele complete ale cardului pentru acordarea unor despăgubiri sau recalcularea pensiilor.
Datele Directoratului Național de Securitate Cibernetică evidențiază amploarea acestui fenomen în România. În prima jumătate a anului 2026, 42% dintre incidentele raportate au fost fraude telefonice de tip vishing. Alte 14% au fost atacuri prin e-mailuri și pagini false, iar 13% au fost realizate prin intermediul mesajelor SMS, demonstrând diversitatea canalelor folosite de infractori.
Pentru a preveni aceste atacuri, experții recomandă o pauză obligatorie înainte de orice plată și verificarea informațiilor prin apelarea directă a rudelor sau a instituțiilor oficiale. Familiile pot stabili un cuvânt secret pentru a valida identitatea în situații de urgență. În cazul în care banii au fost deja trimiși, raportarea imediată către bancă și Poliție este esențială pentru a crește șansele de blocare a transferului.