Managerii marilor spitale din București avertizează că sistemul de sănătate funcționează ca o „uzină” medicală, dar mecanismele de finanțare și normare au rămas în urmă față de realitatea din teren. Aceștia susțin că resursele trebuie regândite astfel încât banii să urmeze pacientul și complexitatea actului medical, nu doar numărul de paturi disponibile. Reforma este considerată esențială pentru a susține volumele uriașe de pacienți și cazurile tot mai complexe.
Prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, manager, Spitalul Universitar de Urgență București, compară sistemul actual cu o mașină de epocă la care s-au schimbat piese pentru funcționalitate, dar care are nevoie de o reformă profundă. Spitalul Universitar gestionează volume masive de activitate, înregistrând zilnic aproximativ 600 de prezentări la camera de gardă și între 1.700 și 1.800 de consultații în ambulatoriu. La acestea se adaugă peste 60.000 de internări continue pe an și peste 100.000 de spitalizări de zi.
Prof. univ. dr. Anca Coliță, managerul Institutului Clinic Fundeni, propune o schimbare radicală a modului în care sunt dimensionate echipele medicale. Ea susține că normarea personalului nu ar trebui făcută pe baza numărului de paturi, deoarece acesta nu reprezintă o necesitate reală de asistență. În schimb, normarea trebuie să se bazeze pe pacient și pe complexitatea nevoilor acestuia, asigurând astfel că finanțarea urmărește exact nivelul de dificultate al tratamentului medical aplicat.
Pe partea de resurse umane, Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, director general al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, subliniază că performanța depinde de capacitatea de a păstra echipe performante. El avertizează că infrastructura și dotările nu sunt suficiente dacă personalul este sub nivelul de dezvoltare al acestora. Probleme precum volumul mare de muncă, burnoutul și climatul organizațional sunt factori care împiedică menținerea medicilor și asistenților în sistem.
Dr. Vlad Negulescu, managerul Institutului Național de Endocrinologie „C.I. Parhon”, vede oportunitatea de a transforma Bucureștiul într-un hub medical regional prin concentrarea expertizei. El menționează că institutul său realizează anual circa 2.500 de cazuri de chirurgie tiroidiană, o forță europeană în acest domeniu. Pentru a susține această expertiză, se propune crearea unui campus medical care să unească infrastructura de sănătate cu componenta educațională, un concept deja dezvoltat de Spitalul „Agrippa Ionescu” în Ilfov.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări constante legate de gestionarea resurselor și de adaptarea la nevoile demografice. În contextul în care costurile reale ale tratamentelor cresc, mecanismele actuale de decontare devin tot mai dificil de susținut de către unitățile medicale. Această presiune financiară este accentuată de necesitatea de a investi constant în tehnologii noi și în infrastructură modernă pentru a răspunde cererii de servicii medicale.