Procesul de recrutare în România este marcat de utilizarea unor întrebări intruzive care vizează viața personală a candidaților. Un sondaj realizat de eJobs și Fundația Mamaz în perioada aprilie-mai 2026 pe un eșantion de 1.200 de respondente indică faptul că 31% dintre mame s-au simțit discriminate în timpul proceselor de angajare. Printre situațiile raportate se numără chiar întrebări despre cine are grijă de copii atunci când aceștia sunt bolnavi.
Din punct de vedere legal, Codul muncii limitează dreptul angajatorului de a solicita informații doar la evaluarea capacității profesionale. Articolul 29 alin. 3 din Codul muncii permite cererea de date necesare postului, însă articolul 5 alin. 2 interzice discriminarea pe criterii de sex, vârstă sau situație familială. De asemenea, Legea nr. 202/2002 și Regulamentul UE 2016/679 impun protecții stricte asupra datelor privind sănătatea și orientarea sexuală.
Problematica este accentuată de lipsa transparenței salariale, deoarece Senatul a respins proiectul de transpunere a Directivei UE 2023/970. Această directivă ar urma să interzică întrebarea despre salariul anterior și să oblige angajatorii să comunice intervalul salarial înainte de interviu. În prezent, decizia de adoptare a acestei norme aparține Camerei Deputaților, ceea ce înseamnă că întrebarea despre veniturile actuale rămâne permisă în România.
Discriminarea afectează sever atât tinerii, cât și persoanele mature. În 2025, România a înregistrat o pondere de 19,2% pentru tinerii NEET, o cifră mult peste media europeană de 11%. În același timp, 60% dintre candidații de peste 45 de ani au declarat că s-au simțit discriminați din cauza vârstei, iar un terț dintre recrutorii interogați a recunoscut că a respins candidați pe acest criteriu.
Tehnologia introduce noi forme de excludere prin utilizarea algoritmilor și a sistemelor de filtrare automată. Un studu al Universității din Washington a evidențiat că modelele lingvistice folosite pentru trierea CV-urilor au preferat nume asociate persoanelor albe în 85% din cazuri. De asemenea, sistemele de recrutare pot elimina candidați calificați doar pentru că nu îndeplinesc anumite criterii automate, precum lipsa unor perioade specifice de experiență.
În cadrul legislației europene, sistemele de inteligență artificială utilizate în recrutare sunt clasificate la categoria riscului ridicat. Conform Regulamentului UE 2016/679, candidații au dreptul la o intervenție umană și la explicații clare privind deciziile luate de algoritmi. De asemenea, utilizarea tehnologiilor care citesc emoțiile candidaților prin expresia feței este interzisă în Uniunea Europeană, conform prevederilor din Regulamentul UE 2024/1689.